Il Super bonus 110% a avut un efect mai puțin regresiv decât toate celelalte bonusuri de construire lansate anterior, îmbunătățirea distribuției resurselor și dublarea cotei alocate amiază, dar a avut și costuri pentru Stat aproape duble față de așteptat: 68,5 miliarde de euro din februarie 2023, față de o prognoză oficială de cheltuieli de 35 de miliarde. Președintele alBiroul parlamentar de buget (Upb), Lilla Cavallari, în cadrul audierii desfășurate la Comisia de Buget, Trezorerie și Planificare a Camerei Deputaților în contextul anchetei de constatare a efectelor macroeconomice și de finanțe publice decurgând din stimulentele fiscale în sectorul construcțiilor.
Superbonus: resursele destinate Sudului s-au dublat, dar incidența mai mare este în Nord-Est
Din 2008 până în 2019, deducerile efectiv utilizate de contribuabili au crescut de la 2,6 miliarde la 9,2 miliarde. Cu toate acestea, jumătate din suma totală a mers la puțin peste 10% dintre cei mai bogați contribuabili și peste 60% la cei cu reședința în Nord. Potrivit președintelui Upb, Superbonusul de 110% a dus la un important "modificarea repartizării beneficiilor comparativ cu bonusurile inițiale de construcție”. În special, a crescut semnificativ „utilizarea concesiunilor de economisire a energiei în municipiile cu venituri mai mici, un indiciu al unui natură mai puțin regresivă” și „ponderea resurselor alocate pentru amiază”, spune Cavallari.
În ciuda acestui fapt, potrivit Upb, cel distributie teritoriala evidențiază o incidență mai mare în utilizarea măsurii în Nord-Estul țării, „cu o investiție medie pe locuitor de aproximativ 1.379 de euro, mai mare decât media națională (1.160 de euro) cu aproximativ 19 la sută”.
Superbonus: cheltuielile cresc la 68,5 miliarde
În timpul audierii sale, președintele UPB a răspuns la cea mai populară întrebare a momentului: cat a costat Statul Superbonusul 110%? Răspunsul este că, în ansamblu, costul integral al intervenției la finanțele publice a ajuns la i 68,5 miliarde de euro, din care 53,2 finalizate.
„Povara finanțelor publice a depășit semnificativ așteptările inițiale, pe baza a cheltuieli oficiale estimate de 35 miliarde pe toată perioada de valabilitate a măsurii”, spune Cavallari care adaugă apoi: „La celelalte prime de clădire – prime de fațadă, renovări etc. – costul concesiunilor este, de asemenea, destinat să depășească suma, deja revizuită în sus, de 110 miliarde care stau la baza previziunilor oficiale ale contului de venit al administrației publice care datează din NADEF din toamna trecută”.
PBO subliniază, de asemenea, că „modificarea criteriului contabil pentru creditele aferente Superbonusului și bonusului de fațadă va produce inevitabil, cu toate acestea, un ameliorarea deficitului din anii următori”. Totuși, adaugă el, „având în vedere că reclasificarea nu are nici un impact asupra datoriei publice, eventuala utilizare a spațiilor care se vor ivi sub aspect deficitar va presupune, la egalitate de alte condiții, un înrăutățirea datoriei publice prevăzute, punând în pericol traiectoria de reducere a aceleiași programate cu ocazia NADEF”.
Taxe de credit în continuă creștere
În 2019, compensarea creditelor fiscale totale s-a ridicat la 8,4 miliarde. În 2022 au crescut la 30 de miliarde, din care 6,5 referitoare la creditele pentru constructii. O pondere, cea din urmă, de la care „se poate aștepta o creștere suplimentară pentru 2023 și 2024” datorită investițiilor în clădiri noi, prezice Upb.
Vorbind doar de Superbonus, cotele anuale de deduceri si potentiale credite pentru lucrarile finalizate pana in 2022 ar fi egale cu aproximativ 12 miliarde in 2023”, aprox. De 4,8 ori mai mult decât potențialul în 2021„. Cifra ar putea crește însă și mai mult pentru că „dacă avem în vedere și investițiile neîncheiate în 2022, și cele jurate în februarie 2023, în măsura în care reușesc să fie finalizate, ar putea genera alte credite potențiale de până la 2024 miliarde în 6. . Până la un total de 18 miliarde”, explică președintele Biroului Parlamentar de Buget.
Superbonus 110%: „Nu este un multiplicator, nu are niciun efect asupra veniturilor”
Potrivit ultimelor date, „contribuția investițiilor în construcții rezidențiale la creșterea PIB-ului în ultimii doi ani a fost două puncte procentuale”. Cavallari subliniază că „pe baza modelului macroeconometric utilizat de OPB este posibil să se reconstituie că jumătate din contribuție ar fi atribuită șocului pozitiv generat de stimulentul fiscal, adică investiției suplimentare în locuințe față de ceea ce s-ar fi făcut în orice caz într-o perioadă de doi ani în lipsa subvenției.”
Nu numai atât, „întrucât este un șoc care privește sectorul unic, fără a lua în considerare repercusiunile asupra restului sistemului (deci fără a avea în vedere repercusiunile asupra celorlalte componente ale cererii agregate), această măsură nu trebuie interpretată ca un multiplicator”. În detaliu: „impulsul suplimentar al măsurii, pe care l-am estimat a fi de ordinul 16 miliarde, activează valoarea adăugată în economie în mod aproximativ unul la unu. Pentru a avea efect asupra veniturilor, pentru ca măsura să fie rambursată, ar fi nevoie de un multiplicator de cel puțin 2″, conchide președintele UPB.
CITIȚI ȘI ALTE: Superbonus 110%: a crescut PIB-ul sau a împins deficitul? Analiza Observatorului conturilor publice italiene
