Este începutul unei noi ere”. Acestea au fost cuvintele cu care Cancelarul Fiscului, Kwasi Kwarteng, a prezentat reforma fiscală de 45 de miliarde de dorință puternic dorită de premierul Liz Truss care prevede reduceri de taxe pentru cei mai bogați cetățeni iar companiile să fie finanțate integral prin datorii. Până acum, însă, mai mult decât „o nouă eră” a fost începutul un colaps istoric al lirei, o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale din Regatul Unit și a criza de incredere a piețelor față de economia britanică care nici măcar nu fusese văzută cu ocazia referendumului pentru Brexit. O furtună perfectă care, ca și Financial Times, a umbrit chiar victoria dreptei la alegerile italiene care până vineri părea a fi principala teamă a investitorilor internaționali.
Opinia piețelor asupra reformei fiscale britanice
Iresponsabil și riscant. Aceasta este judecata necruțătoare a piețelor asupra planului masiv de reduceri de taxe pentru cele mai bogate secțiuni ale populației anunțat vineri de guvernul britanic. Întrebarea pe care și-o pun toată lumea este în esență una: cum se poate gândi să lanseze un plan structural atât de costisitor prin finanțarea acestuia? în întregime îndatorat și, mai mult, într-o perioadă atât de dificilă pentru economia mondială? Cel al lui Liz Truss este de fapt un pariu: potrivit premierului, doar reducând impozitele celor mai bogați economia va putea crește din nou. Un pariu în stil thatcherit care va aduce deficit la maxim istoric de 9%, într-un moment în care Regatul Unit este deja practic într-o recesiune și fără nicio garanție că „tratamentul” va funcționa.
Criticile FMI și opinia negativă a Moody's
Pentru a înrăutăți o situație deja mai mult decât delicată în sine au ajuns și ei criticile la adresa Fondului Monetar Internaţional care, într-o declarație neobișnuit de explicită, are literalmente a demolat planul al Guvernului Truss afirmând că riscă să crească în continuare inflația și să crească inegalitățile. FMI, se arată în document, „nu recomandă pachete mari de stimulente fiscale în acest moment, deoarece este important ca politicile fiscale să nu acționeze în conflict cu politica monetară”. Băncile centrale din întreaga lume, inclusiv Banca Angliei, merg în direcția opusă de luni de zile, majorând ratele dobânzilor pentru a scădea prețurile. Prin urmare, Fondul consideră că prezentarea bugetului anual (programat pentru noiembrie, n.red.) va reprezenta o oportunitate pentru guvernul britanic de a găsiți alte căi pentru a asigura un sprijin mai direcționat pentru economie și pentru reconsidera măsurile taxele anunțate, în special cele în favoarea contribuabililor cu venituri mari”.
Greu, de asemenea, judecata de Moody's. Potrivit agenției de rating, planul de reducere a impozitelor al guvernului britanic ar putea duce la deficite bugetare mai mari și la rate ale dobânzilor mai mari, amenințând credibilitatea țării în fața investitorilor. Reducerile, subliniază Moody's sunt „proastă pentru credit”. Nu numai atât: „Unul șoc de încredere prelungit, care rezultă din preocupările pieței cu privire la credibilitatea strategiei fiscale a Guvernului, care au ca rezultat costuri structural mai mari ale împrumuturilor, ar putea slăbi accesibilitatea datoriei Marii Britanii în mod mai durabil”, a spus el.
Prăbușirea istorică a lirei
Respingerea piețelor a fost pe cât de imediată, pe atât de peremptorie. Imediat după prezentarea noului pachet fiscal de către Cancelarul Finanțelor, echivalentul ministrului nostru de finanțe, lira a scăzut la 1,102, atingând cel mai scăzut din 1985. Scăderea a continuat și în următoarele zile: luni, moneda britanică a scăzut la un minim istoric de 1,035 de dolari, înregistrând cea mai mare scădere de când cursul de schimb este măsurabil. Astăzi, o liră valorează 1,0691 USD. Lira este de asemenea, în scădere față de euro (-3% într-o săptămână) și astăzi se ridică la 0,8951 pentru un euro.
Nici măcar noul anunț al lui Kwarteng, care anticipa planuri pentru o nouă strategie fiscală pe termen mediu, nu a servit la răcirea tensiunii. Pe 23 noiembrie va fi publicată „Plan de buget pe termen mediucare va oferi mai multe detalii despre regulile fiscale ale guvernului, inclusiv asigurarea că datoria scade ca pondere din PIB pe termen mediu. Dar pătura pare să fie foarte scurtă: potrivit economiștilor, singura cale de ieșire ar fi lansarea o reducere drastică a cheltuielilor publice care, însă, ar cădea asupra celor mai joase secțiuni ale populației, aproape ignorate de reforma fiscală (pentru ei impozitele vor scădea doar cu 1%) și se confruntă cu consecințele inflației galopante.
Randamentele obligațiunilor de stat britanic
Nu există pace nici pe piața secundară. Randamentele titlurilor de stat pe XNUMX ani britanicii au depășit 4% (atingând 4,25%), cel mai înalt nivel de 12 ani încoace, iar conform previziunilor vor ajunge chiar și la 6%. Între timp, ea Bund spread Germanii au trecut de la 130 la 210 de puncte.
„Nimic de pe piețele obligațiunilor guvernamentale din Regatul Unit în ultimii 35 de ani – nici măcar ieșirea Marii Britanii din Sistemul Monetar European, 11 septembrie, criza financiară din 2008, Brexit, Covid sau orice mișcare a Băncii Angliei – nu este comparabil cu mișcările prețurilor. ca reacție la planul promovat de Guvern”, a subliniat Financial Times.
Intervenția de urgență a Băncii Centrale Britanice
Ca urmare a ceea ce se întâmplă, Banca Angliei a anunțat o intervenție pe piața de obligațiuni din Marea Britanie. Boe va face achiziții de obligațiuni guvernamentale pentru a „restabili condițiile normale de piață”. Nu numai că, licitația Gilt pe 31 de ani, programată pentru această dimineață, a fost amânată pentru XNUMX octombrie.
„Banca va îndeplini achiziții de obligațiuni de stat pe termen lung”, a anunțat BoE într-o notă, în care a precizat că această „operațiune va fi finanțată integral de Trezorerie”.
Ca răspuns, rata pe 30 de ani, care crescuse la 5,14% la începutul sesiunii (cel mai ridicat nivel din 1998), a scăzut la 4,73%.
