Spread: care sunt riscurile și ce se întâmplă când crește?

Frica de răspândire a revenit. Diferența dintre obligațiunile italiene pe 21 ani (BTP) și obligațiunile germane corespunzătoare (Bunds) începe să crească din nou. Luni XNUMX mai, a atins 190 de puncte de bază în timp ce randamentele au crescut la 2,409%, cel mai mare din 2014.

O creștere care a avut loc în timp ce Luigi Di Maio și Matteo Salvini au mers la Colle pentru a oferi Președintelui RepubliciiNumele următorului (poate) premier iar după avertismentele agenției de rating Fitch, care a lansat un raport despre Italia în care se susține că contractul guvernamental Lega-M5S „mărește riscuri la adresa profilului creditului suveran, în special prin relaxarea fiscală și potențialele daune aduse încrederii.”

Realitatea este că momentan situatia pare a fi sub control – suntem la ani lumină de cele 575 de puncte de bază atinse în 2011 – dar în ciuda faptului că liderii celor două partide continuă să ignore ceea ce se întâmplă pe piețe, trimiterea de mesaje de foc către UE, subestimarea mișcărilor în spread ar putea fi o greșeală .

Creșterea diferențialului dintre Btp și Bund, indiferent de „nivel”, nu este niciodată o veste bună și astăzi reprezintă un semnal de alarmă care trebuie ascultat tocmai pentru a nu submina „sustenabilitatea” datoriei noastre.

CREȘTERILE RĂSPUNDERII: CARE SUNT RISCURILE PENTRU STAT?

Banca Centrală Europeană stabilește rate oficiale identice pentru toate țările din zona euro. El decide lunar ce să facă: ratele sunt în prezent la cel mai scăzut nivel pentru toți de ceva timp, în cadrul relaxării cantitative lansate în 2015, cu care Eurotower creează bani și îi folosește pentru achiziționarea de titluri financiare de la bănci, pentru pentru a stimula economia statelor membre, permițându-le să lase criza în urmă.

Spread-ul este dublu legat de randamente, care reprezintă suma dobânzii pe care statul trebuie să o plătească pentru obligaţiunile de stat. Prin urmare, cu ratele oficiale egale, dacă spread-urile și randamentele cresc (cum se întâmplă acum, dar mai ales așa cum s-a întâmplat în 2011), Italia va fi, prin urmare, obligată să plătească dobândă mai mare la datorie decât Germania, deoarece piețele consideră că fi „mai riscant” sau, ca în cazul de astăzi, „mai puțin de încredere”.

Dacă, pe de altă parte, spread-urile și randamentele scad și rămân scăzute pentru o anumită perioadă de timp (creșterile și coborâșurile zilnice nu sunt suficiente), statul economisește bani pe care teoretic îl poate folosi pentru ceva mai „util”.

RĂSPANDAREA SE CRESTE: RISCURILE PENTRU BĂNCI ȘI FIRME

În acest punct, însă, este necesar să lămurim un aspect important: tendința de spread nu privește doar Statul sau înaltele finanțe, așa cum cred mulți - sau chiar mai bine: așa cum ne lasă să credem mulți politicieni -, dar are repercusiuni tangibile și asupra economiei reale şi deci asupra vieţii fiecărui cetăţean.

Dacă diferența crește, nu doar statul plătește dobândă mai mare la datorie, ci și băncile vor plăti dobândă mai mare să se finanțeze pe piețe. Instituțiile de credit italiene au multe, multe, obligațiuni de stat italiene în burtă. Dacă riscul pentru acesta din urmă crește, la fel crește și pentru instituții. În schimb, dacă spread-urile și randamentele sunt reduse, băncile vor găsi bani mai ușor și, având în vedere că totul este conectat, vor împrumuta bani gospodăriilor și afacerilor nu doar mai ușor, ci și și mai ales la rate mai mici.

Trecând de la teorie la practică, cel mai frapant exemplu este Italia. După cum explică Talpa 24 minereu, în 2011, odată cu așa-numita criză de spread, costul datoriei pe termen scurt a crescut cu 80 de puncte de bază care, tradus în euro, devine 15 miliarde de cheltuieli financiare suplimentare. În același timp, băncile au acordat mai puțin credit companiilor, compromițându-le profitabilitatea și investițiile, de ex către familii: mai puține credite ipotecare și cu dobânzi mai mari.

Prin urmare, răspândirea nu va fi primul lucru la care să vă gândiți când luați micul dejun dimineața, dar cu siguranță ignorarea acesteia reprezintă o greșeală foarte, foarte mare.