Nu este doar Fiat, cu investiția sa de un miliard în fabricile Zastava din Kragujevac (acum gestionate de o companie controlată în proporție de 70% de Torino și 30% de guvernul sârb), unde va trece de la 30 de mașini produse în 2012 la 200 anul acesta, când totalul exporturile pe care le-ar putea realiza Fiat Automobili Serbia sunt estimate la între 1,1 și 1,3 miliarde de euro, adică aproximativ 15% din totalul exporturilor curente ale țării balcanice.
Serbia, care ar dori să se concentreze din ce în ce mai mult pe turismul de agrement și nu doar pe afaceri și care tocmai din acest motiv i-a încredințat Lonely Planet ediția primului ghid turistic în limba italiană despre Belgrad și împrejurimi, este un eldorado pentru multe companii în boot. Nu doar montajul Fiat Punto și, de anul trecut, producția de 500L, ci și multă prezență bancară.
Potrivit datelor oficiale Ice, cu investițiile Intesa-San Paolo (ambele prezente înainte de fuziune, astăzi cu Banca Intesa Serbia prima bancă din țară) și Unicredit (a treia bancă), băncile italiene dețin acum o cotă de piață de aproximativ 25% din întregul sector bancar sârb. În ceea ce privește sectorul asigurărilor, în 2006 Grupul Generali a achiziționat 50% din Delta Osiguranjie – liderul grupului privat de asigurări și al treilea operator de piață – iar în 2007 Fondiaria-Sai a achiziționat a doua cea mai mare companie de asigurări din Serbia. Cota totală controlată de companiile italiene este de aproximativ 44%.
Ca să nu mai vorbim de sector industrial: Fiat-o la o parte, cea mai prezentă în Serbia este cea a tricotajelor și a lenjeriei de corp. Printre cele mai importante nume prezente cu fabrici proprii de producție se numără Pompea, Golden Lady, Calzedonia și Fulgar. În februarie 2011, Benetton a înregistrat compania sârbă Benetton Serbia, care a realizat o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro care presupune angajarea a 2.700 de oameni în următorii câțiva ani. Există chiar loc pentru sectorul agroalimentar cu Amadori și pentru infrastructură, col noul pod feroviar „Zezelj” din Novi Sad, construit pentru 45 de milioane de Italferr împreună cu parteneri spanioli.
Rezultatul dă că colonia de turiști italieni este acum printre cele mai numeroase: 51 de sosiri în 2011 (+34% față de 2010) cu aproape 3 nopți medii petrecute (cei care petrec cel mai mult timp, împreună cu rușii). Cu excepția țărilor vecine, dintre cele occidentale suntem cei mai prezenți, ca și germanii. Dar fosta țară iugoslavă, renăscută pentru a enea oară după ce a fost distrusă (și reconstruită) de vreo patruzeci de ori de armatele care au traversat Balcanii de-a lungul secolelor, vrea să fie doar un tărâm al afacerilor?
Nu, așa cum sugerează Directorul Oficiului Național de Turism, Gordana Plamenac, și după cum confirmă unele date. Deși legat de universul economic, există mai presus de toate un turism de congrese înfloritor și în creștere. „Numărul de congrese internaționale a crescut la 53, iar clasamentul Serbiei ca destinație pentru congrese, pe baza listei ICCA (Asociația Internațională a Congreselor și Convențiilor) a crescut în ultimii șase ani de la locul 72 la 42 la nivel global, în timp ce Belgradul este una dintre primele 50 de destinații principale pentru conferințe din lume".
Apoi, spre deosebire de Croația și Muntenegru din apropiere, care indică spre mare, există muntele. In conformitate cu date de la World Travel & Tourism Council, de fapt, din cele peste 2 milioane de sosiri (din care 800 de mii din străinătate) și 6 milioane și jumătate de înnoptări în 2012, 1,5 milioane s-au înregistrat la Belgrad, dar și 400 de mii bune în stațiunile montane, cu aproape un a trecut o săptămână medie. Cele mai vizitate locuri, încă necunoscute celor mai mulți, sunt Kopaonik și Zlatibor.
„Parizăm foarte mult pe Kopaonik – confirmă Plamenac -, cu noi hoteluri și infrastructuri de schi”. Stațiuni de schi care momentan lipsesc: munții sârbești sunt mai populari vara, dar vor să devină și o destinație de vacanță la schi. Pentru aceasta, și în general pentru provocarea turismului de agrement, sunt necesare investiții, care în momentul de față, să spun adevărul, încă decurg încet. Unele date comparative cu alte țări din fosta Iugoslavie dau o idee despre cât de mult mai este un drum lung de parcurs. Din totalul cheltuielilor publice, pentru început, doar 0,5% sunt destinate turismului: a 182-a țară din lume, unde media este de 3,9%, în Italia cu 3,6% și în Muntenegru cu 2,6%.
Dar mai presus de toate investițiile private sunt cele care lansează Muntenegru: aproape un sfert din capitalul investit în țară merge în turism, în timp ce în lume procentul mediu este de 4,7%, iar în Belgrad și împrejurimi este de 3,8%. Incidența turismului de agrement asupra PIB-ului este așadar încă scăzută: locul 132 în lume cu 1,4%, unde Muntenegru și Croația călătoresc în jur și mai mult de 10% (Italia 3,3%). Luând în considerare activitățile indirecte și induse, cifra se ridică la 5,4%, egală cu aproape 1,7 miliarde de euro. În 2023 se estimează că va atinge 4 miliarde de euro, sau 6,8%, crescând astfel mai mult decât media mondială, dar în prezent este pe locul 147 pe planetă (Italia pe locul 79 cu 10,5%, Croația pe locul 20 cu 26,3%).
Există, de asemenea, un decalaj în locuri de muncă: 3% din populație este în prezent angajată în turism, și chiar și luând în considerare activitățile indirecte și induse, există 80 de locuri de muncă, 6%, mult mai puțin decât în Croația vecină, unde mai mult de un muncitor din patru (aproape 29%) lucrează în sectorul turismului.
În ciuda acestor date, intențiile și primele rezultate sunt acolo. „Serbia continuă să crească în numărul sosirilor de turiști – explică Gordana Plamenac – și acest lucru coincide cu noi investiții în sectorul hotelier: se așteaptă ca în câteva zile să se deschidă Hotelul Crown Plaza din Belgrad, precum și cel al Radisson Blue la mijlocul 2014”. În prezent există peste 109 de paturi, cu prețuri în scădere mai ales în Belgrad: in 2011 o camera costa 93 de euro, anul acesta in medie 71 de euro, in timp ce cu 50 de euro poti sta in Novi Sad.
Apoi există transportul aerian: 45 de zboruri peste Serbia în 2012, în creștere de la 40 în 2009. Pasagerii au fost din nou 3 anul trecut, față de 400 milioane în 2,6. „Acest lucru se datorează și noului transportator național, Air Serbia, lansat în octombrie anul acesta și deținut în proporție de 49% de Etihad-Abu Dhabi Airlines și 51% de guvernul sârb. Nu numai atât: Turkish Airlines a crescut numărul de zboruri de la Istanbul la Belgrad, Vueling de la Barcelona la Belgrad, în timp ce transportatorii low-cost își măresc oferta”. La fel de Easy Jet, care zboară spre Italia din Roma Fiumicino și Milano Linate, iar anul acesta a adăugat și Malpensa.
Dar de ce ar trebui să vizitezi Serbia? Gordana Plamenac o rezumă încă o dată: „În afară de mare, avem de toate: un oraș precum Belgradul și istoria lui zbuciumată, primitor și perfect pentru tineri. Și apoi munții, și apoi mănăstirile romanice protejate ca patrimoniu UE. Mâncare, artă, cultură. Chiar design, cu Festivalul Mikser desfășurat între mai și iunie și care urcă în clasamentele internaționale de participare și aprobare”. Pe scurt, un pic ca Fuorisalone din Milano. Dar mai presus de toate, așa cum spune noul ghid Lonely Planet, „un pic de Istanbul și puțin Berlin”.
