Potrivit unui raport recent al Departamentul de Studii și Cercetare Intesa Sanpaolo, în Serbia condițiile economice favorabile pentru investiții și consum au susținut creșterea PIB-ului pe parcursul anului 2017 (+1,9%) și vor reprezenta în continuare principalii catalizatori de creștere pentru anul în curs (+2,5% conform ultimelor previziuni). Notele pozitive vin atât pe frontul intern, grație politicii monetare expansioniste, scăderea ratei șomajului și creșterea încrederii consumatorilor, cât și pe cel extern, datorită redresării economice a principalilor parteneri comerciali europeni. În plus, absența presiunii inflaționiste, datorată cursului de schimb favorabil și creșterii economice sub potențial, deși se apropie de acesta, determină dinamica scăzută a prețurilor de consum, despre care analiștii estimează că se va menține în jurul valorii de 3,0%. În acest context, este de așteptat ca orientarea expansionistă a politicii monetare să continue și în următoarele luni.
Pentru 2017, FMI estimează că soldul bugetului public a fost ușor pozitiv (0,2%), în timp ce pentru anul curent autoritățile sârbe au definit un deficit țintă de 0,7%. Guvernul intenționează să consolideze investițiile, în special în infrastructură, și să compenseze cheltuielile mai mari prin reducerea cheltuielilor cu pensiile. În acest sens, ajustarea progresivă a finanțelor publice implementată începând cu 2016 a permis o scădere semnificativă a datoriei publice de la 74,7% la 61,5% în perioada de doi ani 2015-17. Cu toate acestea, dezechilibrul extern datorat deficitului de cont curent, egal cu 6,0% din PIB în 2014, a fost parțial corectat față de anii precedenți, deși reprezintă încă un element de vulnerabilitate pentru sustenabilitatea pe termen lung a poziției financiare externe a țării. ţară, a cărei datorie externă reprezintă aproape 80% din PIB.
Principalii indicatori de lichiditate externă, cum ar fi raportul dintre rezervele oficiale și datoria externă pe termen scurt sau rata de acoperire a rezervelor, sunt în schimb peste pragurile de alertă. În februarie, Programul Stand-by Arrangement al FMI activat în 2015 a luat sfârșit, prin care institutul cu sediul la Washington a pus la dispoziție Serbiei 935,40 milioane DST.
În Bosnia Herţegovina, pe de altă parte, în primele nouă luni ale anului trecut PIB-ul a crescut cu +3,0%. Iar indicatorii economici lunari de înaltă frecvență semnalează că în ultima parte a anului tendința PIB a rămas pozitivă, deși se estimează că va încetini până la +2,0% (cu o medie anuală de +2,6%). Creșterea exporturilor în trimestrul IV 2017 a fost foarte puternică (+15,5%), dar mai mică decât cea din trimestrul precedent (+23%), unde totuși producția industrială a accelerat de la +5,5% la +9,0, 1,2% evidențiind posibilitatea revizuirea ascendentă a PIB-ului. Tendința prețurilor de consum s-a stabilizat la o medie de 2018%, iar analiștii prevăd că inflația va rămâne pe o traiectorie crescătoare, dar moderată în perioada de doi ani 19-XNUMX, datorită creșterii scăzute a prețurilor la energie, datorită monedei locale fixate la euro și, prin urmare, întărirea față de dolar și, de asemenea, datorită creșterii economice sub potențial, deși se așteaptă să crească.
Ca parte a Programului EEF, activat în 2016 cu FMI și cu o durată de trei ani, Bosnia a realizat o corectare semnificativă a finanțelor sale publice, consolidându-și sustenabilitatea. Consolidarea fiscală s-a realizat în principal printr-o reducere atât a cheltuielilor curente, care au scăzut cu aproape 3,5% din PIB între 2014 și 2017, cât și a cheltuielilor de investiții, care au scăzut cu 1,5% din PIB în aceeași perioadă. În ceea ce privește 2018, FMI se așteaptă la un sold bugetar public care este încă pozitiv, dar în scădere la 1,2%, cheltuielile de investiții crescând la 5,5% din PIB. Printre elementele majore de vulnerabilitate economică din țară se numără deficitul de cont curent care, deși s-a corectat parțial în ultimii ani, este încă semnificativ (peste 5,0%). În lipsa unei scăderi structurale a deficitului curent, datoria externă (în prezent în jur de 61,1%) ar putea fi redusă cu greu pe termen mediu-lung. De asemenea, nu trebuie uitată rata șomajului care, deși este în scădere, este încă ridicată și aproape de 40%.
Astfel, în timp ce dezechilibrul conturilor publice din Serbia a fost corectat semnificativ, cel extern a fost parțial corectat și o nouă corecție stabilă pe termen mediu/lung pare să fie importantă pentru a consolida sustenabilitatea datoriei externe. Având în vedere condițiile economice îmbunătățite, marile agenții de rating au revizuit recent ratingurile țării: ratingurile exprimate de agențiile de rating Fitch și Standard & Poor's sunt aliniate, plasând Serbia în clasa BB, în timp ce Moody's atribuie țării ratingul Ba3. . În ceea ce privește Bosnia Herțegovina, pe de altă parte, agenția Moody's atribuie țării un rating B3 în timp ce Standard & Poor's acordă un rating B. Aceste rating reflectă factorii de vulnerabilitate menționați mai sus, ținând cont de perspectivele economice pe termen mediu/lung. .
