La scena politică in România, astăzi, vede ca protagoniste cele două grupuri parlamentare principale, Uniunea Naţională pentru Progresul României (NUPR) și Partidul Conservator (CP). Coaliția de guvernare formată din aceste două părți garantează guvernanța ambelor camere ale parlamentului român. România este membră a UE de la 1 ianuarie 2007. Periodic Bruxelles monitorizează progresul economic și instituțional al țării din care o reprezintă legământ pentru intrarea României în UE. În ultimul raport din ianuarie 2015, experții de la Bruxelles, deși au evaluat pozitiv progresul în adaptarea legislației naționale la cea comunitară, au identificat unele reforme structurale pe marginea subiectului corupţie, Sistem juridic e privatizarea întreprinderilor de stat (despre acest ultim punct, vezi studiul aprofundat al colegul meu Guido Michieletto la următorul link: https://www.firstonline.info/a/2015/02/07/romania-ripensare-ora-il-ruolo- delle-imprese-di-st/b700b372-c9e2-48c9-b17b-2f6a3dd2d817).
După adânc recesiunea din 2009 (-7,1%), România și-a revenit cu o dinamică accelerată a PIB-ului în 2013 (+3,5%), în principal datorităexporturile (+ 5,3 puncte procentuale din PIB). în primele nouă luni ale anului 2014 PIB-ul a crescut din nou cu 2,9% de la an la an datorită împingerii puternice a productie industriala, în creștere cu 7,4% față de anul precedent. Exporturile au continuat de asemenea să crească, ajungând la +8,1% an/an. Datorită unui rată de șomaj foarte scăzut (5,2% în noiembrie), cererea internă și consumul privat au crescut, contribuind în mare măsură la creșterea PIB (4,3 puncte procentuale). Cu toate acestea, întărirea cererii interne a dus la o creștere a importurilor. Aceasta, la rândul său, a afectat negativ balanța comercială.
Pe partea ofertei, în 2014, acestea cresc serviciu (+1,9%) și sector de fabricație (+8,4% an/an din ianuarie până în octombrie), sectorul mașini și instalații (extindere cu 12,7%) printre cele mai dinamice alături de cel al bunurilor de folosință îndelungată (+9,0%).
Pentru 2015, analiștii din Intesa Sanpaolo astepta o Creștere a PIB-ului de 2,8%, tot datorită redresării transferurilor UE, blocate în 2009 din cauza procedurii de deficit excesiv și readmis cu o rezoluție ulterioară în iunie 2013. Alți factori care susțin creșterea economică a României vor fi veniturile mai mari ale gospodăriilor, rată de șomaj și orientarea expansivă a politicilor monetare atât naționale, cât și europene.
Inflația a scăzut la 0,8% în decembrie, aducând media anului la 1,1%. În ciuda scăderii prețului petrolului, în următoarele luni este așteptată o creștere a prețurilor de consum ca urmare a creșterii cererii interne.
Este de așteptat ca deja în 2014 deficit bugetar în România a scăzut la 1,9% din PIB de la 2,5% anul precedent.
Pe partea de venituri, reducerea TVA și creșterea contribuțiilor sociale au fost contrabalansate de creșterea accizelor la combustibil și de extinderea bazei de impozitare a impozitului pe avere. În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat buget 2015. Spre deosebire de ceea ce s-a declarat, Guvernul, la indicația lui FMI (Fondul Monetar Internațional), nu va reduce în continuare cota TVA. Această mișcare va permite guvernului să reducă în continuare deficitul bugetar, care în 2015 este estimat la aproximativ 1,6% din PIB și, în consecință, și datorie, estimat la aproximativ 39% din PIB (estimări de Economist Intelligence Unit).
De 10 ani încoace, politică monetară se desfăşoară într-un regim inflaţionist. Pentru anul curent și pentru 2015, Banca Națională a României (BNR) a înființatscop pentru inflația de sfârșit de perioadă al 2,5%. Având în vedere aceste așteptări, BNR și-a slăbit politica monetară prin reducerea, în acești ani, a ratei dobânzii de politică până la actualul 2,5%.
Limitarea deficitului, combinată cu performanța excelentă a economiei reale, au favorizat o stabilitate substanțială a rata de schimb, fixat în jur 4,44 lei pe euro în ultimul an.
chiar deficit curent a balanței comerciale a fost relativ limitată (2,4% din PIB) dar se preconizează o creștere în 2015, datorită creșterii așteptate a cererii interne și, prin urmare, a importurilor.
Analizând principalele indicatori de lichiditate în prezent, nu apar probleme deosebite critice pentru România. The Raportul de acoperire al rezervei, care indică capacitatea țării de a acoperi deficitul curent și angajamentele financiare aflate la scadență cu rezerve oficiale, este estimată prinMIERE (Economist Intelligence Unit) egal cu 2, adică cu mult peste pragul de alertă reprezentat de unitate. In orice caz, principala amenințare pentru economia românească excesul rămâne datoria externă, egal cu aproximativ 67% din PIB. Prognozele că deficitul actual este în creștere sperie țara și piețele. În orice caz, dacă, în ciuda creșterii, deficitul ar rămâne sub 3%, datoria externă ar putea scădea și mai mult în următorii câțiva ani, stabilizându-se la aproximativ 60%.
Le reforme instituționale și consolidarea economiei au redat speranţa şi competitivitate către o țară, România, cu potențial economic enorm. În 2015, FMI prezice că PIB-ul poate reveni la creștere în ritmul de 3,5% anul și agențiile de rating, Fitch e S&P, atribuie României un rating egal cu cel al Italiei, BBB-. Viitorul României, după deschiderile de la Bruxelles, rămâne așadar în mâinile lui: „Homo faber fortunae suae”. Dacă guvernul va fi capabil să pună în aplicare reforme judiciare, lupta cu corupție e privatiza întreprinderi de stat, România ar putea deveni, astăzi mai mult ca niciodată, cea nouă Mecca pentru multe companii italiene care doresc să Est. Conflict ruso-ucrainean de fapt, a slăbit migrația afacerilor noastre către regiunile balcanice și a încurajat re-shoring. În acest context, Cresterea romaneasca ar putea reprezenta, pe de o parte, un nou stimulent ca companiile italiene să reinvestească în acea zonă; pe de altă parte, râde speranță la o regiune întreagă, regiunea Balcanică, care trăiește astăzi la limita dintre două realități opuse: războiul ucrainean și redresarea europeană înfloritoare.
