După ce a acuzat a Contracția PIB de -7,1% în 2009 și -1,6% în 2010, activitatea economică a țării și-a revenit în 2011 (2,5%). Faza de recuperare s-a slăbit ulterior din nou odată cu exacerbarea dificultățile economice ale principalilor parteneri comerciali ai zonei euro iar în 2012, creșterea PIB a fost destul de slabă (0,7%). The consolidarea exporturilor în 2013 a dat un nou impuls economiei românești (+3,5%), unde contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a fost de 4,5 pp. De la concentra publicat de Centrul de Studii Intesa Sanpaolo arată cum redresarea cererii externe a compensat slăbiciunea cererii interne, întrucât cheltuielile și investițiile publice au scăzut puncte din creșterea economică a țării. Pe partea ofertei, redresarea sectoarelor secundar și primar a oferit cel mai mare sprijin creșterii PIB în 2013. Note pozitive au venit și din sectorul serviciilor care, deși a încetinit față de anul trecut, a contribuit cu peste jumătate de punct procentual la tendința PIB. În ianuarie 2014, exporturile au crescut cu 8,8% în termeni nominali iar pentru acest an PIB-ul este de aşteptat să crească cu 2,6%, cu o uşoară încetinire din cauza cererii de import, a cărei creştere va reduce contribuţia netă a comerţului exterior la tendinţa PIB. Se așteaptă o tendință bună de export e o accelerare a cererii de consum privat. Expansiunea economică preconizată ar putea favoriza investițiile, în timp ce cheltuielile publice sunt de așteptat să continue să se contracte din cauza necesității de a limita deficitul bugetar. Pe partea de ofertă este de așteptat ca contribuția majoră la creștere va veni din partea sectorului industrial, cea mai expusă dinamicii cererii externe. Prognozele vorbesc de aexpansiunea economiei în 2015 la 2,8% grație și redresării investițiilor favorizate de transferurile din UE reactivate în iunie 2013, după ce au fost suspendate în 2009 din cauza procedurii de deficit excesiv.
Inflația a scăzut cu 1,6% în decembrie, ducând media anului la 4,0%. Din acest punct de vedere dinamica preţurilor este de aşteptat să rămână slabă chiar dacă în creştere datorită redresării cererii interne. Din 2005, politica monetară se desfășoară sub regimul de țintirea inflației. Pentru anul în curs și pentru 2015, Banca Națională a României (BNR) și-a stabilit ținta de inflație la sfârșitul perioadei la 2,5%, cu un interval de +/-1%. În fața așteptărilor de atenuare a presiunilor inflaționiste, BNR a început în iulie anul trecut ciclu de relaxare monetară reducerea ratei de politică în mai multe trepte până la 3,5% în februarie. La începutul anului, moneda locală a cunoscut o ușoară slăbire, trecând de la 4,4 lei pe euro la 4,6 din cauza griji cu privire la piețele internaționale în fața instabilității politice sporite din Ucraina. Ulterior, factori interni pozitivi din țară, precum limitarea deficitului și buna performanță a economiei reale, au favorizat o redresare parțială, iar moneda locală s-a apreciat până la nivelul actual de 4,5.
Deficitul bugetar al României este estimat să scadă la 2,6% din PIB în 2013 de la 3,0% în anul precedent. Pentru 2014, deficitul bugetar este prognozat la 2,2% din PIB dacă se iau în considerare ultimele măsuri aprobate de Guvern, adică pe partea cheltuielilor bugetare, angajamentele de cheltuieli pentru majorarea salariilor publice, pe partea veniturilor, majorarea accizelor la produsele energetice și extinderea baza de impozitare a impozitului pe avere. În 2015, datorită accelerării preconizate a PIB-ului, deficitul ar trebui să scadă în continuare la 1,8%. Un alt factor pozitiv, Datoria publică este estimată la aproximativ 38% din PIB în 2013. Dacă deficitul public ar rămâne sub 2,0% pe termen mediu-lung, atunci datoria publică s-ar stabiliza aproape de 30%. Pe de altă parte, în 2013 deficitul curent a fost de 1,1% din PIB, în scădere de la 4,4% în 2012. Pentru 2014, guvernul se așteaptă ca deficitul comercial să fie în jur de 1,2% din PIB. Prin urmare, dezechilibrul din conturile externe este de așteptat să fie destul de limitat și în 2015. Este plauzibil ca corectarea deficitului curent va fi afectată de componenta structurală din cauza ajustării preconizate a finanțelor publice. Cu un deficit curent stabil la 2,0%, potrivit Instesa Sanpaolo pe termen mediu-lung, datoria externă s-ar putea stabiliza la 30% din PIB, în corecție decisivă de la valoarea actuală de aproximativ 70%. Din acest punct de vedere un deficit de cont curent relativ mic, daca se mentine pe termen mediu/lung, facilitează sustenabilitatea datoriei externe, date confirmate de un raport între rezervele oficiale la finele anului 2014 și suma deficitului curent și a angajamentelor financiare cumulate la scadență estimată la 2,2, deci mai mare decât unitatea care reprezintă pragul de alertă.
Ele rămân pozitive perspective de consolidare a fundamentelor economice ale României pe termen lung cu dinamica economică mai solidă a zonei euro și datorită implementării reformelor necesare creșterii competitivității țării. Pe termen mediu, FMI se așteaptă ca PIB-ul să revină la o creștere de peste 3,5%. Cu toate acestea, datoria externă semnificativă, egală cu aproximativ 70% din PIB, reprezintă în continuare cel mai mare element de vulnerabilitate economică a României. La aceasta trebuie adăugată puternica dependență energetică, întrucât România depinde de Rusia pentru mai mult de 15% din necesarul de energie. Scenariul de prognoză este, prin urmare, supus riscurilor de scădere asociate cu tensiunea politică actuală care implică Rusia și Ucraina.
