După mai multe amânări și la fel de multe controverse, comisarul UE pentru Economie Paolo Gentiloni și vicepreședintele Comisiei UE Valdis Dombrovskis au prezentat așteptarea reforma Pactului de stabilitate și creștere care vizează depășirea vechilor reguli, stabilirea unor reguli mai clare și mai flexibile menite, pe de o parte, să favorizeze reducerea datoriilor, pe de altă parte să împiedice calea de rambursare pe care trebuie să o urmeze toate statele să cântărească creșterea și investițiile. Pactul, trebuie amintit, este Momentan suspendat: oprirea a venit în martie 2020 pentru a permite statelor membre individuale să slăbească frâiele pentru a face față urgenței economice declanșate de pandemia de Covid. După cum era de așteptat, ar trebui să repornească în ianuarie 2024, iar voința Bruxelles-ului este să repornească motoarele cu noile reguli.
„Credem că avem o propunere echilibrată„, a declarat vicepreședintele Comisiei Valdis Dombrovskis. „Propunerile noastre reprezintă o abordare echilibrată care va face normele fiscale ale UE mai eficiente. Ele sunt structurate în jurul a patru domenii cheie: simplitate, proprietate, garanții și aplicare”, a continuat el.
Reforma Pactului de Stabilitate: noile reguli propuse de Comisia UE
Propunerea de reformă prezentată miercuri oferă statelor membre mai mult timp pentru reducerea datoriei publice, dar oferă și a supraveghere mai atentă privind angajamentele bugetare și, mai ales, condiții mai dure pentru țările cele mai îndatorate, cum este cazul Italiei. În cazul în care planurile convenite nu sunt îndeplinite, există măsuri de protecție. Toate cu scopul de a lasa loc investitiilor fără a prevedea excluderea anumitor tipuri de cheltuieli (fără clasica „regula de aur”). Acestea sunt principiile reformei Pactului de Stabilitate prezentate astăzi și care vor începe vineri să fie discutate de miniștrii de finanțe în cadrul reuniunilor informale de la Stockholm. Parametri care încearcă să mulțumească pe toată lumea: atât penalty-urile de la Berlin, cât și state, precum Italia, care cer de ceva vreme o relaxare a legislației. Scopul este să ajungem la miezul problemei în toamna viitoare și să ajungem la undă verde până la sfârșitul anului.
Parametrii de la Maastricht privind deficitul și datoria rămân
Parametrii de la Maastricht referitori la voință rămân neschimbați în raport cu vechiul Pact de Stabilitate 3% deficit și 60% datoria publică a PIB-ului. Va rămâne în vigoare și regula conform căreia țările cu deficite care depășesc 3% vor trebui să facă o ajustare bugetară minimă de 0,5% din PIB pe an până la atingerea țintei. O rețetă care urmărește să găsească un compromis între diferitele poziții și mai ales a convinge Germania să nu blocheze direct reducerea datoriilor/PIB la o rată prestabilită de la an la an, astfel încât să pună capăt „necumpătării” celor mai îndatorate state.
Pentru a-i recompensa pe așa-numitul „proprietate națională”, va reveni fiecărui stat membru să definească obiectivele pe termen mediu (4 ani) privind investițiile, reformele, obiectivele macroeconomice și modul în care intenționează să abordeze dezechilibrele, indicând doar un indicator de cheltuieli. Planurile, care pot fi prelungite cu 3 ani, vor fi evaluate de Comisia UE și aprobate de Consiliu. Rapoartele anuale de progres ar trebui apoi prezentate în fiecare an.
cheltuieli publice primare
Pentru simplificarea regulilor fiscale, cheltuielile guvernamentale primare vor fi singurul indicator operaţional pentru supravegherea bugetară. Acestea sunt țintele de cheltuieli multianuale care vor sta la baza revizuirii europene pe întreaga durată a planului structural bugetar pe termen mediu al statului membru.
pentru cele mai îndatorate state, Comisia UE va publica un plan de ajustare. Statele cu deficite de peste 3% din PIB sau datorii de peste 60% din PIB vor trebui să se asigure că datoria are o declin plauzibil sau rămâne prudent în plan și că deficitul scade sau rămâne sub 3% pe termen mediu: executivul vorbește despre asta ca „traiectorie tehnică”. Statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală vor trebui, de asemenea, să se asigure că efortul fiscal nu este concentrat doar pe ultimii câțiva ani, ci se împrăștie pe întreaga perioadă a planului. În cele din urmă, creșterea netă a cheltuielilor va trebui să fie menținută sub creșterea lor economică pe termen mediu.
În schimb, vor dispărea parametrii referitori la reducerea cu o douăzecime pe an a părții care depășește 60% din datorie/PIB, cea de reducere a balanței structurale, procedura de abatere semnificativă și matricea cerințelor de ajustare fiscală.
În al doilea rând, monitorizarea anuală de către Comisie va fi mai puțin împovărătoare. În loc să propună recomandări an de an, Bruxelles-ul se va concentra asupra respectarea obiectivelor de cheltuieli multianuale. În fine, o altă noutate importantă, reforma va simplifica procedurile de „execuție”., care ar fi declanșat de derapajele față de obiectivele de cheltuieli multianuale convenite pentru procedurile de deficit excesiv „bazate pe datorii”.
Ultima clarificare importantă pentru Italia: pentru statele membre care se confruntă cu probleme semnificative legate de datoriile publice, abaterile de la calea de ajustare vor duce automat la deschiderea unui procedura de deficit excesiv.
Garanțiile
Propunerea Comisiei UE de reformare a Pactului de Stabilitate confirmă posibilitatea activării clauze generale de salvgardare în cazul unei recesiuni economice severe în UE sau în zona euro, ceea ce va permite abate de la obiectivele de cheltuieli. De asemenea, vor fi furnizate clauze de salvgardare specifice fiecărei țări în cazul unor circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statului membru cu un impact material asupra finanțelor publice. Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, va decide cu privire la activarea și dezactivarea acestor clauze.
Gentiloni: „Se deschide un nou capitol pentru ca statele să aibă mai multă libertate”
Propunerile UE de reformă a guvernanței economice „promovează a o mai mare proprietate națională prin planuri bugetare structurale pe termen mediu întocmite de statele membre, într-un cadru comun al UE cu suficiente garanții”, a declarat comisarul UE pentru Economie Paolo Gentiloni, potrivit căruia noile reguli garantează „concomitent egalitatea de tratament și luarea în considerare a situațiilor specifice ale țări individuale”.
Regulile vor permite „o aplicație mai credibilă” dând „statelor membre a marjă de libertate mai mare în definirea traiectoriilor bugetare”. Reforma propusă a Pactului de Stabilitate al UE ține „în considerare diferitele poziții bugetare inițiale ale statelor membre și diferitele provocări ale acestora privind datoria publică”, a spus Gentiloni.
Propunerile, a adăugat el, „vor facilita reformele și angajamentele de investiții, susținute de o cale de ajustare. Ar trebui să încurajeze creșterea, să sprijine sustenabilitatea fiscală și să abordeze prioritățile comune ale UE”. De asemenea, „Ar trebui se asigură că nivelul general al investițiilor publice finanțat la nivel național pe întreaga durată a planului este mai mare decât în perioada anterioară. Și aceasta este, evident, o inovație foarte semnificativă în comparație cu cadrul actual”.
„È în interesul tuturor statelor membre. Ar liniști piețele financiare și investitorii. Ar oferi guvernelor claritate cu privire la calea de urmat, luând în considerare și dezactivarea „clauzei generale de salvare” la sfârșitul acestui an”, a spus Gentiloni, potrivit căruia „În timp ce, pe de o parte, propunerile oferă statelor membre un control mai mare asupra planurile lor pe termen mediu, acestea prevăd, de asemenea, un regim de aplicare mai strict pentru a se asigura că statele membre își îndeplinesc angajamentele. Pentru statele membre care se confruntă cu provocări substanțiale legate de datoria publică, abaterea de la calea de ajustare fiscală convenită va duce automat la deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.
„Credem că propunerea este echilibrată” dar „cu o propunere a Comisiei, opiniile divergente legitime ale statelor membre pot avea o cale de progres”, a conchis el.
