Din cine câștigă cel mai mult reforma Irpef? Conform o analiză a Biroului Parlamentar de Buget, cele mai mari economii de impozite (765 euro) va fi în categoria de venit impozabil între 42 și 54 de mii de euro. Ca să fie clar, cei care câștigă între 3.500 și 4.500 de euro brut pe lună.
Peste această bandă (care include 3,3% din audiență și căreia îi sunt alocate 14,1% din resurse) avantajul scade: 490 euro intre 54 si 78 mii euro de venit, 268 euro intre 78 si 102 mii euro și 269 de euro peste 102 mii EURO.
În ceea ce privește cea mai mică categorie de venit, intre 6 si 12 mii euro, economisirea anuală este 64 euro, care se ridică la 229 intre 12 si 18 mii euro datorită creșterii deducerilor.
Pe de altă parte, cei cu venituri mici și medii vor primi mai puțin: 204 euro între 18 mii și 24 mii euro, 155 euro între 24 mii și 30 mii euro și 330 euro între 30 mii și 42 mii EURO.
Per total, dintre cei care plătesc impozit pe venitul persoanelor fizice, jumătate vor încasa un beneficiu anual mai mic de 185 de euro, în timp ce pentru 12,5% economiile vor depăși 500 de euro.
Reforma în curs – care va începe să se facă simțită la pensii și salarizare începând cu luna martie – prevede reducerea intervalelor de la cinci la patru, reducerea celor două rate centrale (de la 27 la 25% pe cei 15-). 28 de euro treapta de venit și de la 38 la 35% pe următoarea, de la 28 la 50 de mii de euro), precum și o revizuire profundă a sistemului de deducere.
Intervenția valorează în total șapte miliarde de euro și – din nou potrivit Upb – 50 miliarde vor fi alocate celor mai sărace 1,9% dintre familiile care plătesc Irpef, în timp ce cei mai bogați 10% vor primi 1,6 miliarde.
Apoi sunt incompetenţii, adică 20% din toate familiile italiene, care nu câștigă suficient pentru a plăti Irpef și, prin urmare, nu vor obține niciun beneficiu din reformă. „Dacă politicile sociale viitoare vor să susțină veniturile celor mai sărace familii – explică Upb – acestea vor trebui să se bazeze pe alte instrumente decât impozitul pe venitul personal, precum transferurile monetare directe sau mecanismele fiscale negative”.
