După tăiați pană fiscală care va intra în vigoare în iulie, Guvernul lucrează la o reformă fiscală care va schimba radical sistemul actual.
În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, vorbea despre o reformă care „ar putea avea diferite forme, vedem dacă începe totul împreună sau pe module”. „Etapele și vremurile” nu au fost încă stabilite, dar mai ales nu au fost găsite resursele capabile să finanțeze schimbările promise. Suntem încă la linia de plecare: sunt mulți factori necunoscuți, care ar putea fi afectați și de urgența coronavirusului în curs.
În acest context Assonime, asociația societăților pe acțiuni, a prezentat o serie de propuneri referitor la un "reorganizarea sistemului fiscal”. Punctul de plecare este greu de contestat: „în ultimii ani, autoritățile fiscale italiene au suferit o erodare semnificativă a bazelor impozabile ale diferitelor impozite. S-au produs intervenții de reglementare continue și asistematice un sistem fiscal poros, denaturat și instabil, care și-a pierdut competitivitatea și eficiența”.
Prin urmare, se pare că este necesar, potrivit organului prezidat de Innocenzo Cipolletta, să se pună în aplicare o reechilibrare care favorizează afacerile și munca printr-o „revizuire a bonusurilor și a recentelor creșteri ale cheltuielilor curente (o sută de cotă și venit de bază) și majorarea TVA”.
PROPUNERI TVA
Să începem de la ultimul punct. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, Italia se caracterizează printr-un venit mai mic, în raport cu veniturile fiscale, comparativ cu alte țări: ca procent vorbim de 14,9% din veniturile fiscale din țara noastră față de o medie UE de 18,1. %. La baza acestor cifre se află cu siguranță evaziunea fiscală pe scară largă care caracterizează Italia. Totuși, potrivit lui Assonime, există și o altă problemă. Care? „Utilizarea pe scară largă a tarifelor preferențiale”, tot în acest caz mai mare decât media UE.
Asociația își propune așadar creșterea unor tarife și realocarea bunurilor și serviciilor între diferitele tarife cu obiectivul de a majora veniturile din TVA cu 10 miliarde de euro. Dând un exemplu practic: „o raționalizare a cotelor de TVA – se arată în text – s-ar putea realiza prin aducerea actualei cote super-reduse de 5% la 4% (permise doar ca excepție de la actuala legislație europeană). În acest moment, ar exista doar trei cote de TVA: 5%, 10% și 22%”. „Aceste intervenții – explică raportul – ar servi și la simplificarea și raționalizarea sistemului de aplicare a TVA”. Resursele mai mari care decurg din noul mecanism ar putea fi astfel destinate reducerii sarcinii fiscale și de securitate socială asupra companiilor.
PROPUNERI PE IRPEF
Apropo de impozitul pe venitul personal, judecata lui Assonime este peremptorie: impozitul și-a pierdut „caracteristicile inițiale de impozit progresiv asupra veniturilor totale și astăzi prezintă elemente de inechitate datorită existenței a multor tratamente diferite”. Este suficient să spunem că, în prezent, peste 80% din veniturile Irpef provin din venituri din muncă și pensii.
Din acest motiv „reorganizarea Irpef trece inevitabil o revizuire a cheltuielilor fiscale ceea ce ar permite o simplificare și o raționalizare a tarifelor”. Se propune și introducerea așa-numitului impozit pe venit negativ, adică un impozit pe venitul persoanelor fizice care, sub un minim impozabil, se transformă într-o subvenție în favoarea cetățenilor mai puțin înstăriți.
IRES
Pe IRES, propunerea lui Assonime este aceea de intervin asupra deducerilor și creditelor fiscale, limitându-le la cercetare și dezvoltare, inovare și eficiență ecologică. De asemenea, se propune introducerea unui plafon unic al cheltuielilor deductibile, determinat ca procent din venit, „în raport cu care fiecare societate ar putea alege cheltuielile care urmează să fie deduse dintre cele avute în vedere pe baza unor obiective de reglementare prestabilite”. „În perspectivă – continuă Assonime – putem reflecta asupra posibilității de a face sistemul să evolueze spre modalităţi mai imediate de măsurare a bogăţiei produse de afaceri comparativ cu profitul bilanţier: o soluţie în acest sens ar putea fi impozitarea companiilor direct pe fluxurile de numerar, care sunt mai uşor de urmărit şi mai greu de manipulat decât profitul”.
În cele din urmă, Assonime își propune utilizați aceeași rată, al cărei nivel identificat este egal cu 20%, la toate câștigurile de capital adică pe active financiare, imobile, dividende, venituri corporative, obligațiuni guvernamentale etc.
IRAP
In sfarsit Irap. Tot în acest caz, potrivit lui Assonime, impozitul și-a pierdut caracteristicile inițiale, devenind „subiectul unor intervenții multiple de-a lungul timpului care i-au redus veniturile, mai ales în urma recunoașterii deducerii totale a costurilor pentru angajarea permanentă”.
„O pune criza cu care se confruntă Irap delicata întrebare dacă să-l păstreze sau să-l înlocuiască cu o contribuție la finanțarea sistemului național de sănătate să fie percepută la cotă moderată, dar pe o bază de impozitare mai largă, alcătuită în mod ideal din toate veniturile”, conchide asociația.
CITIȚI ȘI ALTE: Auditorii statutari: ciudatul caz de independență „aparentă”.
