Reforma fiscală: printre măsurile studiate se numără scăderea cotei de impozitare pentru venituri între 28 mii și 55 mii euro, desființarea Irap, revizuirea regimului forfetar pentru lucrătorii independenți și intervenții asupra veniturilor din ' Afaceri. Indicații precise privind reforma impozitului pe persoane fizice și alte aspecte ale sistemului fiscal vin de la comisiile de Finanțe ale Camerei și Senatului, la finalul unui ciclu amplu de audieri și odată cu aprobarea unui document de orientare pentru guvern.
Având în vedere că „este oportun să se mențină venitul individual ca unitate fiscală a impozitului pe venitul persoanelor fizice”, documentul arată însă că „structura IRPEF trebuie redefinită substanțial” prin două intervenții:
- scăderea cotei medii efective de impozitare, cu referire în special la contribuabilii din categoria de venituri 28.000-55.000;
- modificarea dinamicii cotelor efective marginale de impozitare, eliminand discontinuitatile cele mai abrupte.
În ceea ce privește cheltuielile fiscale legate de consumul anumitor bunuri sau servicii, o reducere a numărului acestora și o simplificare a sistemului sunt considerate esențiale.
REFORMA FISCALA: SUPLIMENTARE LOCALE
Propunem o transformare a instrumentelor fiscale locale în suprataxe – deci având ca bază impozabilă datoria fiscală, și nu baza impozabilă Irpef în sine – a cărei manevrabilitate într-un interval predefinit ar rămâne la nivelul autorității locale.
REFORMA FISCALĂ: MUNCĂ AUTONOMĂ
Întrucât „actualul regim forfetar prezintă unele probleme critice” din cauza faptului că în cazul depășirii pragului maxim anual de venituri și taxe pentru accesarea și menținerea regimului facilitat, contribuabilul trece brusc la regimul pentru anul următor IRPEF obișnuit, „cu o creștere semnificativă atât din punct de vedere al impozitării, cât și al îndeplinirilor mai mari”, comisiile sugerează introducerea unui regim tranzitoriu care să însoțească contribuabilul spre trecerea la regimul de impozitare IRPEF obișnuit. În special, pentru cazul în care contribuabilul, într-o anumită perioadă fiscală, realizează o sumă de venit sau compensație mai mare decât pragul actual de 65.000 de euro, dar mai mică decât un plafon adecvat identificat, introducerea unui regim facultativ - cu alegerea irevocabil de către persoana impozabilă – pentru continuarea regimului forfetar în cele două perioade fiscale ulterioare.
În ceea ce privește plata impozitelor, comisia propune plata în rate, cu plata soldului și a primului avans în șase rate lunare egale din iulie până în decembrie a aceluiași an; în plus, plata celui de-al doilea avans fie într-o sumă forfetară până la 31 ianuarie a anului următor, fie în șase rate lunare egale din ianuarie până în iunie a anului următor. Plățile ar avea loc, evident, fără aplicarea vreunei sancțiuni și/sau dobânzi.
REFORMA FISCALA: IRI
Ajungem la veniturile din afaceri. Se propune reintroducerea regimului facultativ IRI (introdus prin articolul 1, paragraful 1063, din legea n. 205 din 27 decembrie 2017, manevra 2018, abrogat ulterior fără a fi aplicat vreodată) care prevede pentru întreprinderile individuale și parteneriatele în contabilitatea obișnuită posibilitatea de a opta pentru aplicarea cotei proporționale cu condiția ca profitul realizat să fie reinvestit în societate, fără a prejudicia și fără a aduce atingere posibilității de deducere din veniturile din afaceri a sumelor retrase de acţionari în vederea distribuirii, care la rândul său se impozitează în mod obişnuit în Irpef.
REFORMA FISCALĂ: VENITURI FINANCIARE
În sistemul nostru juridic există o distincție între veniturile „din capital” și veniturile „diferite de natură financiară” care – notează documentul – „nu au motive economice substanțiale legate de natura diferită”. În timp ce veniturile din capital sunt impozitate brut (atât din cheltuieli, cât și din pierderi de capital), alte venituri de natură financiară sunt impozitate net de ambele componente (pierderile de capital excedentare sunt deductibile din câștigurile de capital în cele patru perioade fiscale următoare celei de realizare). Această situație „generează distorsiuni semnificative care afectează eficiența pieței de capital și nu sunt în concordanță cu o abordare pro-creștere”. De aici propunerea de unificare a categoriilor „venituri din investiții” și „alte venituri” într-o singură categorie numită „venituri financiare”, prevăzând simultan garanțiile corespunzătoare pentru evitarea evitării prin realizarea instrumentală a pierderilor de capital.
REFORMA FISCALA: IRAP
În vederea simplificării sistemului fiscal, și într-un cadru de reformă de ansamblu în care să se evalueze aspectele de redistribuire a sarcinii fiscale, se convine asupra necesității unei reforme care să conducă la depășirea Taxei Regionale pe Activitățile Productive prin o reabsorbție a veniturilor Irap în taxele existente în prezent.
REFORMA FISCALA: IRES
Asupra veniturilor companiei se sugerează intervenția pe trei tipuri de stimulente:
- stimulente pentru comportament în conformitate cu tranziția ecologică;
- stimulente pentru agregarea întreprinderilor mai mici;
- stimulente pentru reinvestirea profiturilor în investiții care vizează îmbunătățirea productivității la nivel de companie, precum și politicile companiei care vizează crearea de locuri de muncă suplimentare.
Stimulentele de mai sus pot lua, alternativ, forma unei reduceri a cotei aplicate sau a bazei de impozitare și ar trebui să sintetizeze celelalte tipuri de stimulente prezente în prezent, pentru a obține un cadru clar și simplificat. Și, de asemenea, pentru a permite un beneficiu mai imediat pentru companie, comisiile consideră că este util să se ia în considerare introducerea așa-numitului mecanism de „reportare”, în virtutea căruia deductibilitatea pierderilor acumulate într-un anumit an este permis, nu numai din anii următori, ci și din anul imediat precedent. Documentul recomandă apoi extinderea gamei de contribuabili care pot accesa regimul „cooperative compliance” la companiile cu o cifră de afaceri de nu mai puțin de un miliard de euro.
REFORMA FISCALA: TVA
În sfârșit, Comisiile consideră de cuviință ca proiectul de lege anunțat în materie fiscală să conțină o delegare specifică către Guvern pentru redefinirea disciplinei TVA în scopul simplificării corespunzătoare a acesteia și posibilei reduceri a cotei ordinare aplicate în prezent.
