Este cea mai mare economie din zona euro, cea mai puternică și mai stabilă, dar are un sistem bancar care se scurge din toate părțile. Pentru a dovedi injecțiile continue de lichiditate cu care Germania și-a susținut băncile din 2008. Ajutoarele care an de an, între recapitalizări și active toxice preluate de statul federal și Land, au ajuns la 197 de miliarde de euro din bani publici, cifră care corespunde la peste 7% din PIB-ul Germaniei.
Dar mai este, pentru că dacă în calcule sunt incluse garanțiile statului și liniile de lichiditate oferite, cifra ajunge la 465 de miliarde de euro, 17% din PIB.
Călcâiul lui Ahile al structurii de credit teutonă sunt în special băncile regionale, mica Sparkasse, băncile municipale de economii și mai marile Landesbanks, toate excluse de la supravegherea BCE, o caracteristică care a permis Germaniei să gestioneze criza bancară cu discreție și mai ales cu opacitate.
Un exemplu înainte de toate îl reprezintă salvarea Hsh Nordbank, o bancă controlată de Landul Schleswig-Holstein și de Municipiul Hamburg care în urmă cu câteva luni a primit 3 miliarde de euro sub formă de garanții de stat.
Revenind la Landesbanks, majoritatea reușesc să supraviețuiască din bani regionali. Potrivit ultimului raport publicat de R&S Mediobanca, cele mai importante șase bănci ale Țărilor Germane au primit 25,3 miliarde de euro din bani publici în anii de după criză. La acestea trebuie adăugate cele 98 de miliarde provenite din garanțiile de stat ale diferitelor Terenuri (123 miliarde în total), bani care, însă, nu au fost suficienți pentru a scăpa de probleme principalele instituții regionale, având în vedere că, până în prezent, întregul sistem Landersbank rămâne subcapitalizat.
Și mai gravă pare să fie criza micilor Sparkasse, care au fost scoase și din ochiul BCE care, conform FMI, au miliarde și miliarde de credite neperformante în stomac. Cu toate acestea, cifra exactă, dată fiind imposibilitatea de a supraveghea Frankfurt, nu este în prezent sigură și preocuparea Fondului Monetar Internațional crește pe zi ce trece.
Până acum am vorbit despre băncile mai mici, dar nici cele mai mari nu par să fie sănătoase. Deutsche Bank a pierdut 2015 miliarde de euro în trimestrul al treilea din 6 din cauza taxelor pentru litigii juridice și a fondului comercial redus. Deși institutul și-a majorat capitalul, menține în continuare titluri ilichide evaluate la 31 de miliarde. În ceea ce privește Commerzbank, din 2008 a suferit două planuri de salvare publică în valoare totală de 18 miliarde de euro și are guvernul german printre diferiții săi acționari.
