Mari asteptari dar si mare preocupare pentru intalnirea care va avea loc astazi, la ora 12.30, la Berlin intre Prim-ministrul Matteo Renzi și cancelarul german Angela Merkel după fricţiunile din ultimele săptămâni. Printre subiectele puse pe masă, vor fi două teme fundamentale care vor fi abordate în cadrul interviului: Schengen și imigrația pe de o parte, politica economică, cu referire la flexibilitatea bugetară și sprijinul pentru bănci, pe de altă parte.
Supraviețuirea Tratatului Schengen pare să fie în pericol după introducerea controalelor de urgență la frontieră de către Danemarca, Franța, Germania, Austria, Norvegia și Suedia. Incapacitatea Greciei de a opri sosirile de la frontierele sale externe și de a supraveghea cine intră și iese, în special pe ruta Balcanică, exacerbează și mai mult contrastele dintre diferitele țări.
În cazul în care nu se poate găsi un acord între statele membre, riscul este ca multe țări să decidă să exploateze articolul 26 din tratat, închizând frontierele timp de doi ani și punând o ipotecă serioasă asupra viitorului aceluiași tratat.
Este de o importanță capitală faptul că Renzi și Merkel reușesc să găsească o linie comună. Potrivit ziarelor germane, cancelarul german va susține necesitatea de a acorda Turciei cele trei miliarde promise pentru a limita plecarea refugiaților. În paralel însă, celGermania pare să aibă toată intenția de a nu lăsa Italia singură, țară de prima sosire a mii de oameni, în controlul frontierelor externe. În schimb, Roma va trebui să-și păstreze angajamentele pe punctele fierbinți prin care să înregistreze sosirea oricui ne atinge țărmurile.
Reamintim că summitul celor doi șefi de stat precede o altă numire fundamentală pentru Europa: prezentarea planului Jucker care va avea loc la sfârșitul lunii februarie și de care va depinde, după toate probabilitățile, soarta tratatului Schengen.
În ceea ce privește politica economică, totuși, tocmai în această chestiune există riscul unor frecări mai mari între Angela Merkel și Matteo Renzi. Premierul Italiei nu va renunța solicitarea unei mai mari flexibilități a finanțelor publice. Prim-ministrul a fost clar: Europa trebuie să-și schimbe politica și să renunțe la austeritatea rigidă care distruge creșterea. Italia reîncepe, a revenit la o națiune solidă și are dreptul să continue să pună în aplicare politicile necesare redresării. Pentru a face acest lucru, va mai avea nevoie de o marjă suplimentară din Europa, mai ales având în vedere faptul că Italia a respectat până acum parametrii europeni și este singura țară care realizează reforme.
Pe bănci, Renzi va cere respectarea acordurilor încheiate în urmă cu doi ani privind uniunea bancară, acord bazat pe trei pietre de temelie. Prima, deja în vigoare, a vizat supravegherea unică a Băncii Centrale Europene; a doua, care a început la 1 ianuarie 2016, a avut în vedere trecerea de la bail out la bail in în gestionarea crizelor bancare; al treilea, lăsat în limb tocmai din cauza opoziției Germaniei, a instituit crearea unei garanții europene a depozitelor bancare. Pe acest front, cancelarul Merkel, care astăzi pare mai slabă din punct de vedere politic decât în trecut din cauza deschiderii asupra imigrației, cu greu va putea îndeplini cererile premierului italian.
În sfârşit, pe masa celor doi lideri ar putea ajunge în sfârşit şi problema Nord Stream 2, gazoductul pe care companiile germane intenţionează să o construiască împreună cu Gazprom-ul rusesc în ciuda sancţiunilor la adresa Moscovei. O concesie italiană și pe acest front ar putea întări șansele lui Renzi de a aduce acasă unele rezultate în materie de flexibilitate.
