„Iată Matadorul!”. S-ar putea să fi încurcat idiomurile, dar tocmai cu acest titlu Angela Merkel l-a întâmpinat ieri la Bruxelles pe Matteo Renzi. Într-adevăr, după un interviu la Quirinale cu Giorgio Napolitano, premierul italian a zburat în Belgia pentru a participa la cina informală printre cele 28 de nume mari de pe continent, care precedă în mod tradițional Consiliul European. El s-a prezentat pe baza recentului său triumf la alegerile europene, care, cu 31 de deputați, au făcut din Partidul Democrat cel mai reprezentat partid din PSE (în fața SPD german) și al doilea general în Parlamentul European, chiar după CDU- CSU condus de cancelarul german. Un rezultat istoric, pe care prim-ministrul intenționează acum să-l cântărească.
„Dacă vrem să salvăm Europa, trebuie să o schimbăm – le-a spus Renzi colegilor săi șefi de stat și de guvern -. Cu această forță vă spun că și cei care ne-au votat au cerut să schimbăm Europa”. Cât despre numirile comisarilor, premierul a etalat un citat latinesc: „Nomina sunt consequentia rerum, spuneau cei din vechime. Mai întâi trebuie să cădem de acord ce să facem, apoi decidem cine o face”. În final, o etapă de mândrie: „În Italia, partidul nostru a avut 11 milioane de voturi, iar țara noastră a fost cea cu cea mai mare prezență la vot din UE. Am învins populismul”.
Pe lângă alegerea noilor comisari, care va veni cel mai probabil după stabilirea unei majorități de acorduri ample, Bruxelles-ul trebuie să decidă și cine va fi noul președinte al Comisiei Europene. În primul rând, deocamdată, se află Jean Claude Junker, candidatul Partidului Popular European, aliniamentul care a primit cel mai mare număr de voturi la nivel continental. Totuși, dacă nici el, nici candidatul PSE Martin Schulz nu reușesc, Italia ar putea contesta candidații alternativi care au fost deja propuși (Pole Tusk, finlandezul Katainen și irlandezul Kenny), venind poate să joace cartea lui Enrico Read.
În ceea ce privește politicile care trebuie întreprinse, François Hollande a subliniat că „cererea pentru mai multă creștere și mai multe locuri de muncă vine din Franța, așa că ne dorim o reorientare a construcției europene. Faptul că 25% dintre alegătorii francezi au votat pentru extrema dreaptă nu este o problemă doar pentru Franța, ci pentru întreaga Europă. Sunt pro-european, dar vreau ca Europa să se schimbe”.
Consiliul European nu o poate ignora însă pe eurosceptica Marine Le Pen, liderul Frontului Național, care, după victoria sa fulgerătoare la alegerile europene, i-a cerut președintelui Republicii Franceze să convoace alegeri anticipate, promițând că dacă va fi aleasă președinte în termen de șase luni vor prezenta un referendum pentru a-i întreba pe francezi dacă vor să părăsească Uniunea Europeană.
Pe plan internațional, Le Pen cere încetarea negocierilor pentru tratatul de liber schimb UE-SUA, ca Parisul să împiedice intrarea Turciei în UE și ca guvernul francez, încălcând regulile UE, să naționalizeze Alstom, recent finalizat gigant industrial în punctul de vedere al Siemens și mai ales al General Motors.
Un apel la schimbare a venit și de la David Cameron: „Uniunea Europeană nu poate ignora rezultatele alegerilor și să continue ca până acum – a spus premierul britanic -. Trebuie să ne schimbăm și să răspundem la întrebarea ce contează: creșterea și munca. Trebuie recunoscut că Bruxelles intervine prea mult, soluția ar trebui să fie dată de state acolo unde este posibil, și de UE doar acolo unde este necesar”.
