Puțini știu acest lucru, având în vedere că partidele par să aibă puțin interes să facă campanie pe această temă, dar duminică, 12 iunie, aceeași zi în care 978 de municipalități vor vota la alegerile locale, va trebui să votăm și noi pentru referendum pentru justitie.
Când votați la referendumul pentru Justiție?
Vor avea loc referendumurile abrogative Duminică 12 iunie. Secțiile de votare vor fi deschise de la 7 dimineața până la 23 seara. În schimb, numărătoarea va începe luni, 13, începând cu ora 14. În municipiile unde se vor vota și alegerile administrative, va trebui să se acorde prioritate buletinelor de vot.
Există cvorum?
Da, pentru ca referendumurile să fie valabile, conform prevederilor articolului 75 din Constituție, întrebările individuale ale referendumului vor fi aprobate dacă votează majoritatea (50%+1) a celor cu drept de vot și dacă majoritate (50%+1) a voturilor valabil exprimate. Pentru a abroga prevederea în cauză, va trebui să votați Da, dar dacă doriți să lăsați totul așa cum este, va trebui să votați Nu.
Până în prezent, posibilitatea de a ajunge la un cvorum pare destul de scăzută, în principal din două motive: primul ține de complexitatea întrebărilor, al doilea de slaba campanie electorală desfășurată de partide, atât cele în favoarea Da, cât și cele împotriva lui. .
Cine a promovat referendumurile pe Justiție?
Cele cinci întrebări supuse referendumului au fost promovate de Lega și Partidul Radical. În realitate, cele două părți au prezentat un al șaselea, referitor la răspunderea civilă a magistraților, dar cel Curtea Constituțională a declarat-o inadmisibilă împreună cu alte două întrebări care implică canabis și „omucidere prin consimțământ”.
Ce votati?
Ne vor fi livrate 5 buletine de vot diferite din cinci culori diferite (roșu, portocaliu, galben, gri și verde), fiecare dintre ele conține o întrebare. Trei din cinci întrebări se referă la funcționarea internă a sistemului judiciar, adică alegerea magistraților la CSM, evaluarea lucrării robelor și separarea funcțiilor. Celelalte două sunt conectate la drept penal și se referă la abolirea Legii Severino și limitarea măsurilor asigurătorii.
Vă reamintim că pentru a abroga prevederile supuse referendumului va trebui să votați Da, pentru a menține prevederile supuse referendumului va trebui să votați Nu.
Prima întrebare: abolirea legii Severino
Prima intrebare (card rosu) prevede anularea așa-numitei legi Severino care, în 2012, a introdus limite ale candidatura și eligibilitatea politicienilor condamnați pentru crime mafiote, terorism sau împotriva administrației publice. În baza prevederilor legii, politicienii menționați mai sus sunt suspendați din funcție chiar și în cazul unor condamnări nedefinitive, ceea ce a făcut și îi înfurie în continuare pe primarii care sunt adesea supuși riscului abuzului în serviciu.
Doriți să fie abrogat Decretul legislativ nr.31 din 2012 decembrie 235 (Textul consolidat al prevederilor privind ineligibilitatea și interzicerea de a ocupa funcții elective și guvernamentale rezultate din condamnări definitive pentru infracțiuni săvârșite cu neglijență, în temeiul articolului 1, alin.63, din legea din 6 noiembrie 2012, n.190)?
Întrebarea 1 Referendumul privind justiția
Pentru că da: automatismul trebuie eliminat si judecatorii trebuie sa fie cei care stabilesc descalificarea din functii publice prin pedeapsa accesorie.
De ce nu: ar trebui schimbate unele elemente, precum suspendarea administratorilor locali care au suferit pedepse nedefinitive, dar Legea Severino trebuie să rămână.
A doua întrebare: măsurile de precauție
A doua întrebare (cartonaș portocaliu) cere să limitarea cazurilor in care se pot aplica masuri de precautie, prin modificarea articolului 274 din codul de procedură penală. Întrebarea, în special, propune abrogarea ultimei părți a articolului care stabilește posibilitatea, chiar și pentru infracțiunile mai puțin grave, de a motiva arestarea preventivă cu risc de recidivă. Cu toate acestea, măsura asigurătorie ar rămâne pentru cele mai grave infracțiuni.
Doriți decretul Președintelui Republicii din 22 septembrie 1988, nr.447 (Aprobarea codului de procedură penală) rezultat din modificările și completările efectuate ulterior, limitat la următoarea parte: art.274, alin.1, litera c), limitată la cuvintele: „sau din aceeași specie cu cea pentru care se procedează. În cazul în care pericolul vizează săvârșirea unor infracțiuni de același tip cu cea pentru care se desfășoară procedura, măsurile de arest preventiv se dispun numai în cazul infracțiunilor pentru care pedeapsa închisorii este de cel mult patru ani. avute în vedere sau, în cazul arestării preventive în închisoare, a infracțiunilor pentru care pedeapsa este închisoarea de cel mult cinci ani precum și pentru infracțiunea de finanțare ilicită a părților în temeiul art. 7 din legea din 2 mai 1974, nr. 195 și modificările ulterioare.”?
Întrebarea 2 Referendumul privind justiția
Pentru că da: reduce numărul de suspecți și acuzați supuși măsurilor asigurătorii fără a fi judecat.
De ce nu: reduce posibilitatea aplicării măsurilor de precauție în cazurile în care este esențial să se acționeze de urgență, în special pentru unele tipuri de infracțiuni, precum frauda sau urmărirea, unde există riscul reapariției.
A treia întrebare: separarea funcţiilor magistraţilor
A treia întrebare (card galben) solicită reducerea posibilității magistraților de a trece de la funcţia de judecător la cea de procuror si invers. Până în prezent se poate face de patru ori, care odată cu reforma Cartabia se reduc la două. Cererea depusă la referendum este de a da posibilitatea de a face acest demers o singură dată.
Doriți să fie abrogate: „Sistemul judiciar” aprobat prin decretul regal 30 ianuarie 1941, nr.12, rezultat din modificările și completările ulterior aduse acestuia, limitat la următoarea parte: art.192, alin.6, limitat. la cuvintele: „, dacă nu există avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii pentru acest pasaj”; legea din 4 ianuarie 1963, nr.1 (Dispoziții pentru creșterea personalului din Justiție și pentru promovări), în textul rezultat din modificările și completările ulterior aduse acesteia, limitată la următoarea parte: art.18. , alin. 3: „Comisia de control declară, pentru fiecare judecător verificat, dacă este apt pentru funcții de conducere, dacă este apt pentru funcții de judecător sau de procuror sau pentru ambele, sau mai degrabă pentru unul cu preferință față de celălalt”; Decretul legislativ nr. 30 din 2006 ianuarie 26, cuprinzând „Înființarea Școlii Superioare de Magistratură, precum și dispoziții privind ucenicia și formarea auditorilor judiciari, actualizarea și formarea profesională a magistraților, în temeiul articolului 1, alin. , lit.b), din legea nr.1 din 25 iulie 2005”, în textul rezultat din modificările și completările ulterior aduse acesteia, limitat la următoarea parte: art.150, alin.23, limitat la cuvintele: „ca precum și pentru trecerea de la funcția de judecător la procuror și invers”; Decretul legislativ nr. 1 din 5 aprilie 2006, care conține „Noua reglementare a accesului în justiție, precum și în materie de progres economic și funcțiile magistraților, în temeiul articolului 160, alin.1, lit. a), din lege; 1 din 25 iulie 2005”, în textul rezultat din modificările și completările ulterior aduse acesteia, în special prin articolul 150, alin.2 din legea 4 din 30 iulie 2007 și prin articolul 111-bis, alin.3, lit. b) din decretul-lege din 4 decembrie 29, nr.2009, transformat, cu modificări, în legea din 193 februarie 22, nr.2010, limitat la următoarele părți: art.24, alin.11, limitat la cuvintele: „referitor la perioadele în care magistratul a îndeplinit funcții judiciare sau de procuror”; art.2, cu privire la antetul acestuia, limitat la cuvintele: „și trecerea de la funcțiile judecătorești la funcțiile de procuror și invers”; art.13, alin.13, limitat la cuvintele: „trecerea de la funcțiile de judecător la cele de procuror,”; art.1, alin.13: „3. Trecerea de la funcțiile de judecător la funcțiile de procuror și invers, nu este permisă în cadrul aceluiași sector, nici în alte raioane din aceeași regiune, nici cu referire la capitala circumscripției curții de apel determinată în temeiul art. 11 din codul de procedură penală în raport cu circumscripția în care magistratul își desfășoară activitatea la momentul schimbării funcțiilor. Tranziția la care se face referire în prezentul alineat poate fi solicitată de către cel interesat, de cel mult patru ori pe parcursul întregii sale cariere, după ce a efectuat cel puțin cinci ani de serviciu continuu în funcția exercitată și se dispune în urma unei proceduri de insolvență. , sub rezerva participării la un curs de calificare profesională, și sub rezerva unei judecăți de adecvare pentru îndeplinirea diferitelor funcții, exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii cu avizul prealabil al consiliului judiciar. Pentru această judecată de adecvare, consiliul judiciar trebuie să dobândească observațiile președintelui curții de apel sau ale procurorului general de la aceeași instanță, în funcție de dacă magistratul exercită funcții de judecată sau de procuror. Președintele curții de apel sau procurorul general la aceeași instanță, pe lângă elementele prevăzute de șeful biroului, poate dobândi și observațiile președintelui consiliului baroului și trebuie să indice elementele de fapt. pe baza cărora și-au exprimat evaluarea eligibilității. Pentru trecerea de la funcțiile de judecată de legitimitate la funcțiile care necesită legitimitate și invers, se aplică prevederile perioadei a II-a și a treia prin înlocuirea consiliului judiciar cu consiliul director al Curții de Casație, precum și prin înlocuirea președintele curții de apel și procurorul general la aceeași, respectiv primul președinte al Curții de Casație și procurorul general la aceeași.”; art.13, alin.4: „4. Fără a aduce atingere tuturor procedurilor prevăzute la paragraful 3, interzicerea exclusivă a trecerii de la funcțiile de judecată la funcțiile de procuror, și invers, în cadrul aceluiași sector, în alte circumscripții ale aceleiași regiuni și cu referire la capitala secției judecătorești din recurs determinat în temeiul articolului 11 din codul de procedură penală în raport cu circumscripția în care magistratul își desfășoară activitatea la momentul schimbării funcțiilor, nu se aplică în cazul în care magistratul care solicită trecerea la funcțiile de procuror are a îndeplinit funcții exclusiv civile sau de muncă în ultimii cinci ani sau în situația în care magistratul solicită trecerea de la funcții de procuror la funcții civile sau de judecată de muncă într-un birou judiciar împărțit pe secții, unde sunt posturi vacante, într-o secție care se ocupă exclusiv de afaceri civile sau de muncă. În primul caz, magistratul nu poate fi încadrat, nici măcar în calitate de înlocuitor, în funcții de natură civilă sau mixtă înainte de transferul sau schimbarea ulterioară a funcțiilor. În cel de-al doilea caz, magistratul nu poate fi încadrat, nici măcar în calitate de substitut, în funcții de natură penală sau mixtă înainte de transferul sau schimbarea ulterioară a funcțiilor. În toate cazurile menționate anterior, transferul de funcții poate avea loc numai într-un district și într-o provincie diferită de cele de origine. Transferul de gradul II poate avea loc numai într-un alt district decât cel de origine. Încadrarea în funcții judiciare civile sau a muncii magistratului care a exercitat funcții de procuror trebuie să fie menționată în mod expres în postul vacant publicat de Consiliul Superior al Magistraturii și în dispoziția de transfer aferentă.”; art.13, alin.5: „5. Pentru trecerea de la funcțiile de judecător la funcțiile de procuror și invers, vechimea în muncă se apreciază împreună cu aptitudinile specifice deduse din evaluările profesionale periodice.”; art.13, alin.6: „6.
Întrebarea 3 Referendumul privind justiția
Pentru că da: modificarea reechilibrează sistemul judiciar, evitând amestecul dintre cei care judecă și cei care acuză.
De ce nu: separarea funcţiilor ar risca izolarea procurorilor şi ar constitui un obstacol în calea carierei magistraţilor, împiedicându-i să îndeplinească diferite funcţii.
A patra întrebare: votul membrilor laici în Consiliile Judiciare
A patra întrebare (cartonaș gri) solicită abrogarea normelor referitoare la competenţele membrilor laici (juriști, profesori universitari, avocați) în cadrul Consiliilor Judiciare și în special interzicerea votului în consiliile judiciare unde în prezent este permis doar votul magistraților. În acest punct, reforma Cartabia se deschide doar la votul avocaților.
Doriți să fie abrogat Decretul legislativ nr.27 din 2006 ianuarie 25, care conține «Instituția Consiliului Guvernatorilor Curții de Casație și noua reglementare a consiliilor judiciare, în temeiul art. 1, alin.1, lit.c) din legea nr.25 din 2005 iulie 150”, rezultată din modificările și completările efectuate ulterior, limitat la următoarele părți: art.8, alin.1, limitat la cuvintele „exclusiv” și „ referitoare la exercitarea atribuțiilor prevăzute la articolul 7, alineatul (1), lit. a)”; art.16, alin.1, limitat la cuvintele: „exclusiv” și „referitor la exercitarea atribuțiilor prevăzute la art.15, alin.1, lit.a), d) și e)”?
Întrebarea 4 Referendumul privind justiția
Pentru că da: componenta laică nu trebuie exclusă din judecata privind profesionalismul magistraţilor pentru a reduce rata de autoreferenţialitate în evaluări.
De ce nu: riscul este ca un judecător să fie nevoit să se amâne la judecata unui avocat care ar putea afecta o posibilă avansare în carieră sau să vorbească împotriva lui din cauza unor dispute profesionale. Pentru susținătorii lui No, întrebarea ar trebui rezolvată prin „mijloace legislative”.
A cincea întrebare: alegerea candidaților pentru CSM
A cincea întrebare (carte verde) întreabă dacă se abrogă obligația de a colecta o listă de cel puțin 25 de semnături valabil pentru magistraţii care intenţionează să candideze la consiliul superior al justiţiei (CSM).
Vrei legea din 24 martie 1958, nr. 195 (Reguli de constituire și funcționare a Consiliului Superior al Justiției), în textul rezultat din modificările și completările ulterior aduse acestuia, limitat la următoarea parte: art. 25, alin. 3, limitat la cuvintele „împreună cu o listă a magistraților prezentatori de cel puțin douăzeci și cinci și nu mai mult de cincizeci. Magistrații prezentatori nu pot prezenta mai mult de o candidatură în fiecare dintre colegiile prevăzute la alin.2 al art. 23, nici ei nu se pot aplica"?"
Întrebarea 5 Referendumul privind justiția
Pentru că da: conform susținătorilor Da, prin abrogarea acestei prevederi se va putea slăbi curentele interne ale justiției, lăsând magistraților mai multă libertate de a candida.
De ce nu: conform susținătorilor Nu, reforma Cartabia prevede deja această modificare, prin urmare supunerea acesteia la referendum nu are sens.
reforma Cartabia și referendum pentru Justiție
Trei dintre cele cinci întrebări supuse referendumului vizează probleme asupra cărora intervine și el reforma Cartabia, deja aprobată de Cameră și în prezent aflat in discutie in Senat. Este vorba, în special, de chestiunea referitoare la separarea funcțiilor magistraților, cea a dreptului de vot al avocaților în consiliile judiciare și chestiunea referitoare la desființarea semnăturilor pentru listele de candidați la CSM.
Ce se întâmplă dacă reforma este aprobată înainte de referendum? Ultima întrebare, cea privind desființarea strângerii de semnături pentru a candida la CSM, ar putea cădea pentru că odată cu ok-ul reformei, modificările pe subiect cuprinse în aceasta ar intra imediat în vigoare fără a fi necesară emiterea de implementare. decrete. Celelalte două, în schimb, ar rămâne valabile din motiv opus (necesită decrete de punere în aplicare), dar și pentru că întrebările referendumului și noile reguli sunt similare, dar nu sunt superpozabile.
Poziția partidelor cu privire la referendumul pentru Justiție
- Ligă: Carroccio este unul dintre cele două partide care au promovat referendumul, dar campania electorală văzută până acum în favoarea Daului pare foarte „timida”.
- Hai Italia: Da la toate cele cinci întrebări care, potrivit lui Silvio Berlusconi, sunt „fundamentale” pentru reformarea sistemului judiciar.
- Frații Italiei: Da la cele trei întrebări referitoare la sistemul juridic intern, Nu la cele privind legea Severino și limitele arestării preventive.
- Italia Viva: Da la toate cele cinci întrebări.
Acțiune: Da la toate cele cinci întrebări. - M5S: Nu la toate cele cinci întrebări.
- Partid democratic: libertatea conștiinței la vot. Enrico Letta a făcut cunoscut că va vota Nu tuturor întrebărilor pentru că „ar deschide mai multe probleme decât vor să rezolve”.
