După opt luni de campanie iata in sfarsit referendumul pentru reforma constitutionala. Duminică, 4 decembrie, 46.714.950 de alegători vor fi chemați să decidă dacă schimbă Constituția sau lasă totul așa cum este.
O alegere care va determina substanțial viitorul politic și instituțional al țării. Bătălia dintre fronturile Da și Nu a atins tonuri foarte aprinse, în unele ocazii depășind limitele decenței fără a lămuri cetățenilor care este sfera reală a schimbărilor sau cât de mult vor afecta structura țării.
La câteva ore după vot, vă oferim, așadar, o scurtă trecere în revistă a celor mai importante schimbări pe care le va suferi Constituția în cazul unei victorii pentru votul Da.
Referendum constituțional: adio bicameralismului egal
În cazul în care Da va câștiga pe 4 decembrie, Italia nu va mai fi caracterizată de bicameralism egal, sistemul conform căruia cele două Camere ale Parlamentului dețin aceleași puteri și aceleași funcții. Depășirea bicameralismului menționat mai sus reprezintă una dintre pietrele de temelie ale reformei și este stabilită de noul articol 70 din Constituție conform căruia Camera Deputaților se va ocupa de 95% din legi și va acorda încredere Guvernului, în timp ce funcțiile Senatul va fi redus drastic.
În ciuda acestui fapt, vor exista câteva domenii în care cele două Camere vor continua să aibă același cuvânt de spus:
– legile de revizuire a Constituției și a altor legi constituționale,
– legile „de punere în aplicare a prevederilor constituționale privind protecția minorităților lingvistice”,
– referendumuri populare și toate celelalte referendumuri prevăzute de articol,
– legile privind funcțiile și instituțiile municipiilor și orașelor metropolitane, legile care determină relațiile dintre Italia și Uniunea Europeană;
– legile de ratificare a tratatelor internaționale,
– legile care au legătură cu funcționarea Regiunilor.
Pentru toate celelalte legi, însă, Camera va decide. În cazul în care membrii Palazzo Madama doresc să intervină, aceștia vor trebui să prezinte o cerere care trebuie primită în termen de 10 zile de la aprobarea prevederii în Cameră. Vor fi apoi 30 de zile pentru a examina legea și a propune modificări fără caracter obligatoriu care să fie aduse textului.
Referendum constituțional: noul Senat
Senatul Republicii va fi transformat în Senatul Regiunilor, organ instituțional format din reprezentanți ai autonomiilor regionale și locale. Numărul senatorilor va fi redus substanțial, trecând de la actualul 315 la 100 de reprezentanți.
Intrând în detalii, în Palazzo Madama vor sta 74 de consilieri regionali și 21 de primari, la care se vor adăuga 5 senatori pe viață numiți de Președintele Republicii. Va depinde de o lege care urmează să fie adoptată după reformă pentru a stabili detaliile alegerilor. Așa cum este conceput de reformă, Senatul va avea funcția fundamentală de a acționa ca o legătură între stat, regiuni și municipalități.
Senatorii nu vor mai primi indemnizația de la parlamentari, dar vor menține imunitatea garantată de Constituție.
Referendum: cum se schimbă Titlul V
Reforma constituțională a guvernului Renzi prevede revizuirea Titlului V, partea din Constituție care reglementează relațiile dintre Stat și Regiuni.
Reforma a fost concepută cu scopul de a remedia distorsiunile create de legea din 2001 care, pe lângă faptul că provoacă o creștere substanțială a costurilor pentru Stat, a produs o cantitate enormă de conflicte de atribuții în fața Curții Constituționale. Din acest motiv, în cazul unei victorii cu Da, Regiunile cu statut ordinar (cele cu statut special nu vor fi implicate în modificări) își vor pierde o parte din autonomia în unele chestiuni, care vor reveni în competența statului. Acestea includ: mediu, energie, producție națională de energie, transport și distribuție; asigurări, protecție civilă, cercetare științifică și tehnologică; protectie, siguranta si politici active de munca, securitate sociala complementara si suplimentara; exporturi, reglementări sportive, profesii și comunicare; infrastructuri strategice și rețele mari de transport și navigație de interes național; porturi civile si aeroporturi de interes national si international.
PE subiecte precum educația, protecția sănătății, turismul, bunurile și activitățile culturale etc. statul va stabili prevederile generale, iar Regiunile vor trebui să se ocupe de competența legislativă. În sfârşit, legea Boschi stabileşte că este statul să se ocupe de chestiunile de competenţă regională exclusivă dacă acestea privesc interesul naţiunii.
Dar revizuirea Titlului V va conține și celebrul rămas bun de la Provincii, care va dispărea din Constituție (cu excepția Trento și Bolzano). Locul lor va fi luat de Orașele Mitropolitane.
Din punct de vedere financiar, rambursările către grupurile prezente în consiliile regionale sunt anulate, în timp ce indemnizația consilierilor nu poate depăși pe cea plătită Primarului Capitalei Regiunii.
Referendum: desființarea CNEL-ului
Unul dintre efectele imediate ale reformei va fi desființarea Consiliului Național al Economiei și Muncii, organ auxiliar, instituit prin actualul articol 99 din Constituție, înființat în 57 și reglementat printr-o lege din 1986.
Organismul are funcții consultative în ceea ce privește legislația economică și a muncii, are inițiative legislative și poate contribui la legile economice și sociale. În istoria sa a produs 14 proiecte de lege, toate ignorate de Guvern și Parlament. Având în vedere impactul său scăzut, Cnel este considerat de ambele părți a fi inutil și scump. În caz de victorie a Da, art. 99 va fi anulat din Carta Constituțională.
Referendum: alegerea Președintelui Republicii
Reforma afectează și modalitățile de alegere a Președintelui Republicii. Odată cu noua Constituție, șeful statului va fi ales de cele două Camere reunite în ședință comună, dar cei 58 de delegați ai Regiunilor care până acum au participat la alegeri nu vor mai avea voie să voteze.
Textul mai prevede că, în primele trei scrutine, pentru a alege Președintele Republicii este necesar să se ajungă la o majoritate de două treimi din membrii Camerei și Senatului. De la al patrulea tur la al șaselea, cvorumul se stabilește la majoritatea de trei cincimi dintre cei îndreptățiți (azi este majoritate absolută), de la al șaptelea tur de scrutin va fi suficient votul a trei cincimi dintre parlamentarii prezenți în cameră. Al doilea birou din stat nu va mai fi președintele Senatului, ci cel al Camerei.
Legile referendumului și inițiativei populare
Modificați cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi supusă unui referendum de abrogare. În prezent, pentru a fi abrogată o lege, trebuie atins un cvorum de 50% plus unul dintre cei cu drept de vot. Odată cu reforma, dacă referendumul este propus de 800 de cetățeni, cvorumul se reduce la 50% plus unul dintre alegătorii la ultimele alegeri generale. Noul text prevede și introducerea în sistemul nostru juridic a referendumului propozițional și a referendumului pe adresa, a căror funcționare va fi stabilită prin legi în urma reformei.
Pentru a propune o lege de inițiativă populară va fi necesar să se ajungă la 150 de semnături și nu la 50 ca astăzi. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă acum însă, dacă diferitele comisii reușesc să atingă numărul necesar de semnături, propunerile vor fi cu siguranță examinate de Parlament într-un interval de timp prestabilit.
Referendum: alegerea judecătorilor constituționali
Astăzi este Parlamentul în ședință comună care alege 5 din cei 15 judecători constituționali (ceilalți zece sunt aleși de Președintele Republicii și de Justiție). Dacă votul Da va câștiga pe 4 decembrie, se va schimba și metoda de alegere a Curții Constituționale. Reforma prevede alegeri separate pentru fiecare Cameră: trei judecători vor fi aleși de Montecitorio, doi de Palazzo Madama.
Referendum: votul la o anumită dată
În baza prevederilor noului articol 72 din Constituție, Guvernul va avea posibilitatea de a cere Camerei să decidă „în termen de cinci zile de la solicitare, ca un proiect de lege indicat ca esențial pentru implementarea programului de guvernare să fie înregistrat. cu prioritate pe ordinea de zi.” Prevederea menționată mai sus va asigura respingerea sau aprobarea proiectului de lege în termen de 70 de zile de la rezoluție.
