Premierul, Mario Draghi, folosește cuvinte clare în prezentarea Camerei Planului de redresare și reziliență, care va fi trimis la Bruxelles până vineri, 30 aprilie. Nu este vorba doar de cifre și cifre, dar din acest plan vor depinde”soarta țării, credibilitatea și reputația ei pe scena internațională”. „Puneți în ea viața italienilor, așteptările celor care au suferit de pe urma pandemiei, aspirațiile familiilor, pretențiile juste ale celor care nu au un loc de muncă sau ale celor care au fost nevoiți să-și închidă teritoriile, anxietatea celor dezavantajați. teritorii, conștientizarea că mediul trebuie protejat”, a spus premierul în deschiderea discursului. „Este o chestiune nu numai de venit și bunăstare, ci de valori și sentimente civile pe care niciun număr și nicio masă nu le poate reprezenta vreodată”, a continuat el, subliniind că „Întârzieri și ineficiențe, viziuni părtinitoare miope plasat înaintea binelui comun va cântări direct asupra vieții noastre și poate nu va exista nicio posibilitate de a-i remedia”. Draghi nu are însă îndoieli: „Sunt sigur că onestitatea, inteligența, gustul pentru viitor vor prevala asupra corupției, prostiei, intereselor personale”.
Planul de redresare și reziliență, aprobat de Cameră cu 442 de voturi pentru, 19 împotrivă și 51 abțineri, merge în două direcții distincte, dar paralele: pe de o parte, investițiile, pe de altă parte, reformele. Și, prin urmare, 70 de miliarde pentru tranziția energetică, 18 pentru superbonus, 31 pentru infrastructură, 32 miliarde pentru educație și cercetare, 22 miliarde pentru muncă, 18,5 pentru sănătate. Cu toate acestea, „accentul pe reforme” este fundamental. Reformarea justiției, a fiscalității, a administrației publice și a concurenței nu va face doar posibilă „facerea unor investiții eficiente și implementate rapid” - a explicat premierul -, ci și depășirea deficiențelor structurale care au încetinit creșterea mult timp și au determinat locuri de muncă nesatisfăcătoare. niveluri, în special pentru tineri și femei. Reformele și investițiile sunt – a adăugat el – însoțite de obiective cantitative și obiective intermediare și sunt organizate în șase misiuni”.
OBIECTIVELE PLANULUI
„Recuperarea are 3 obiective. Primul, cu un orizont apropiat, este reparați pagubele provocate de pandemie, care ne-a afectat mai mult decât vecinii noștri europeni”, a explicat premierul, enumerând consecințele catastrofale pe care le are pandemia în țara noastră: „Am ajuns la numărul de aproape 120.000 de decese din cauza Covid-19, la care trebuie adăugate multe niciodată înregistrat. În 2020, PIB-ul a scăzut cu 8,9 la sută, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 2,8 la sută, dar scăderea orelor lucrate a fost de 11 la sută, ceea ce dă o măsură a gravității crizei”. Draghi a vorbit apoi despre tineri și femei „care au suferit o scădere a angajării mult mai mare decât media”.
Al doilea obiectiv al planului, cu o perspectivă mai mult pe termen mediu-lung, este să să abordeze „anumite puncte slabe care afectează economia noastră și societatea noastră de zeci de ani: decalajele teritoriale persistente, disparitățile de gen, creșterea slabă a productivității și investițiile scăzute în capitalul uman și fizic – observă Draghi -. În cele din urmă, resursele Planului contribuie la pentru a promova o tranziție ecologică completă".
ESTIMELE
Viitorul ţării va depinde de implementarea planului, a reiterat Draghi. Potrivit estimărilor Guvernului, planul „are efecte semnificative asupra principalelor variabile economice: în 2026, PIB-ul va fi cu aproximativ 3,6 puncte procentuale mai mare decât într-un scenariu de referință care nu ține cont de implementarea Planului. De asemenea, beneficiile angajării, care vor fi mai mari, cu 3,2 puncte procentuale față de scenariul de bază în perioada de trei ani 2024-2026”, a precizat premierul.
NUMERELE PLANULUI
Ele se ridică la 248 miliarde resurse totale pe care Guvernul le va pune la dispoziție pentru repornire și reforme. „Resursele furnizate prin Facilitatea UE pentru Recuperare și Reziliență se ridică la 191,5 miliarde la care se adaugă cele din programul React Eu pentru alte 13 miliarde”. „Guvernul a decis atunci să aloce 30,6 miliarde suplimentare pentru finanțarea unui plan național complementar care să completeze dispozitivul european - a explicat Draghi - Acest plan complementar finanțează proiecte în concordanță cu strategiile Pnrr, care au depășit însă plafonul de resurse obținute de la dispozitivul european. Pnrr-ul și Planul complementar au fost concepute într-un mod integrat: proiectele celui de-al doilea vor avea și ele aceleași instrumente de implementare”.
În final, vor fi adăugate resursele Pnrr și planul complementar încă 26 de miliarde pentru construcția de lucrări specifice, inclusiv „linia feroviară de mare viteză Salerno-Reggio Calabria – care va deveni o adevărată cale ferată de mare viteză – și trecerea Vicenza pe linia de mare viteză Milano-Veneția. De asemenea, este prevăzută completarea resurselor Fondului de Dezvoltare și Coeziune, utilizate în contextul mecanismului european de consolidare a proiectelor prevăzute în acesta pentru 15,5 miliarde”, a spus Draghi, trecând apoi la 6 misiuni pe care Guvernul promite să le îndeplinească. „Proiectele fiecărei misiuni” ale Pnrr „vizează abordarea a trei noduri structurale ale țării noastre, care constituie obiective orizontale ale întregului Plan. Este vorba despre realizarea unei punți disparități regionale intre Sud si Centru Nord, le inegalități de gen și decalajele generațiilor„, a spus premierul.
DIGITIZAREA
„Prima misiune se referă la problemele digitalizării, inovației, competitivității și culturii. În ansamblu, resursele alocate acestei Misiuni sunt de aproape 50 de miliarde, dintre care 41 sunt finanțate prin sistemul european și 8,5 cu planul național complementar, egal cu 27% din resursele totale ale planului. Obiectivul principal este de a promova și susține transformarea digitală și inovarea sistemului de producție al țării”, a declarat premierul.
TRANZIȚIA ECOLOGICĂ
„A doua misiune, numită Revoluția Verde și Tranziția Ecologică, tratează problemele majore ale agriculturii durabile, economiei circulare, tranziția energetică, mobilitatea durabilă, eficiența energetică a clădirilor, resursele de apă și poluarea. Este deosebit de important pentru Italia, care este mai expusă riscurilor climatice decât alte țări - a spus Mario Draghi în Camera Deputaților - Misiunea îmbunătățește sustenabilitatea sistemului economic și asigură o tranziție corectă și incluzivă către o societate cu impact zero asupra mediului. Bugetul total pentru această misiune este cel mai mare dintre cele 6 propuneri: aproape 70 de miliarde, dintre care 60 de miliarde finanțate prin mecanismul european. Există și investiții care să susțină tranziția ecologică și în alte misiuni”.
SUPERBONUS
Printre cele mai așteptate pasaje din discursul lui Draghi se numără și confirmarea Superbonusului 110%, pentru care „între Pnrr și fondul complementar vor fi alocate peste 18 miliarde”, aceleași resurse alocate de guvernarea precedentă. Nu există nicio tăietură. Măsura este finanțată până la sfârșitul anului 2022, cu prelungire până în iunie 2023 doar pentru locuințe sociale. Este o prevedere importantă pentru sectorul construcțiilor și pentru mediu. Pentru viitor, guvernul se angajează să includă în Proiectul Legii bugetului pe anul 2022 o prelungire a ecobonusului pentru anul 2023, ținând cont de datele referitoare la aplicarea acestuia în 2021, în ceea ce privește efectele financiare, natura intervențiilor. realizate, la atingerea obiectivelor de economisire a energiei și de siguranță a clădirii”.
SUD
O altă misiune care urmează să fie îndeplinită vizează favorizarea „creșterii Sudului” care reprezintă celălalt aspect prioritar transversal Planului. Potențialul sudului în ceea ce privește dezvoltarea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă este la fel de mare ca decalajul său față de restul țării. Nu e vorba de clopotnițe: dacă crește sudul, crește și Italia”. „Planul alocă 82 de miliarde Sudului Italiei din 206 miliarde care pot fi împărțite după criteriul teritorial, deci pentru o cotă de 40 la sută”, a subliniat premierul.
EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
S-au alocat 32 de miliarde de euro pentru educație și cercetare. Fondurile vor fi folosite pentru „consolidarea sistemului de învățământ pe tot parcursul procesului de învățământ, sprijinirea cercetării și încurajarea integrării acestuia în sistemul de producție”. Proiectele care urmează a fi finalizate includ „extinderea cantitativă a serviciilor educaționale, începând cu consolidarea ofertei de grădinițe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire timpurie”, dar și „dezvoltarea și consolidarea învățământului profesional și „recrutarea și recrutarea cadrelor didactice”. Instruire". Importantă va fi „întărirea și modernizarea infrastructurilor școlare, de exemplu prin cablarea internă a circa 40.000 de clădiri școlare”.
MUNCĂ
„A cincea misiune este destinată politicilor active de ocupare și formare, incluziune socială și coeziunea teritorială. Fondurile alocate acestor obiective însumează peste 22 de miliarde. Alte 7,3 miliarde de intervenții vor beneficia de resursele React-EU”. Draghi a adăugat: „Sunt introduse măsuri de sprijinire a antreprenoriatului feminin și a unui sistem de certificare a egalității de gen care însoțește și încurajează companiile să adopte politici adecvate pentru a reduce decalajul de gen”.
SĂNĂTATE
Pentru „Misiunea de sănătate” sunt planificate 18,5 miliarde de euro, resurse care vor servi la „consolidarea serviciilor de prevenire și sănătate din zonă și modernizarea și digitalizarea sistemului de sănătate, pentru a garanta accesul echitabil la tratamente eficiente”, a declarat el Dragons.
REFORME: JUSTITIE SI CONCURENTA
Draghi a menționat în cele din urmă reforma justiției, centrală pentru Planul de redresare și reziliență. Scopul Guvernului este de a „reduce întârzierea inacceptabilă prezentă în sălile de judecată și de a crea condițiile pentru a preveni formarea din nou. Acesta este unul dintre cele mai importante și explicite angajamente pe care le-am luat față de Uniunea Europeană”, spune el. „Obiectivul final pe care ni-l propunem este ambițios, reducerea timpului de judecată cu 40% pentru sectorul civil și cu cel puțin 25% pentru criminal”.
Cu privire la concurență însă, „Planul intenționează, de asemenea, să angajeze guvernul și Parlamentul într-o muncă continuă și sistematică de abrogare și modificare a regulilor care limitează concurența, creează chirii poziționale și afectează negativ bunăstarea cetățenilor. Aceste principii sunt esențiale pentru succesul Planului: trebuie să împiedicăm ca fondurile pe care urmează să le investim să ajungă doar la monopoliști”, a subliniat Draghi, adăugând că „În acest scop, legea anuală a concurenței – prevăzută în legislație națională din 2009, dar implementată o singură dată în 2017. Intenționăm să lansăm reglementări menite să faciliteze activitatea de afaceri în sectoare strategice precum rețelele digitale și energia. Unele dintre aceste reguli sunt deja identificate în Plan, de exemplu finalizarea obligațiilor de licitație pentru regimurile de concesiune sau simplificarea autorizațiilor de construire a instalațiilor de gestionare a deșeurilor”, a conchis acesta.
(Ultima actualizare: 15.05 aprilie, ora 27).
