Criza declanșată de coronavirus va fi prăbușirea produsului intern brut italian cu 6,5% în 2020. În același timp, raportul deficit/PIB va crește până la 6,6%, aducând datoria de pana la 150%. Nu numai atât: în următorii doi ani – așa cum sa întâmplat după criza din 2008-2009 – vom putea recupera doar parțial ceea ce am pierdut anul acesta, cu o creștere. 3,3% în 2021 şi de "1,2% în 2022. Acestea sunt estimările cuprinse în ultimul Raport de prognoză de Prometeia, unul dintre cele trei institute care fac parte din completul Oficiului bugetar al Parlamentului.
În detaliu, Prometeia estimează pt primele două trimestre din 2020 o reducere a PIB-ului de peste 10% față de situația pre-criză, cu diferențe sectoriale foarte mari: de la -10% din fabricare la -27% din serviciile legate de turism, până la -16% din servicii transport și activități legate deDivertisment.
Va fi o revenire, dar nu va fi suficient pentru a compensa pierderile: în scenariul de bază care reiese din analiză, Italia s-ar regăsi. în 2022 cu un PIB încă sub nivelul din 2019 cu peste 2 puncte procentuale, cu o datorie suverană atingând 150%.
Potrivit Prometeia, Italia este printre cele mai expuse țări din motive structurale:
„În contextul celei mai profunde recesiuni globale de după cel de-al Doilea Război Mondial – se arată în Raport – Italia, cu un sector de servicii și turism caracterizat de întreprinderi mici și mijlocii, și un sector public cu o datorie deja mare, riscurile să fie printre mai fragilă”.
În general, Prometeia consideră că este necesară o intervenție extraordinară pentru a fi coordonată rapid la nivelul UE. În acest context, centrul de prognoză are în vedere lansarea programului Euroobligațiuni (sau Coronabonds), pe care însă Consiliul European este încă profund divizat.
„Nici o țară nu va putea ieși singură din asta – conchide Prometeia – Finanțarea cheltuielilor cu emisiuni de titluri europene ar face posibilă reducerea poverii bugetelor naționale și, de asemenea, să facă un pas înainte spre crearea acelui activ continental sigur care ar putea favorizează diversificarea riscului sistemelor financiare. A nu merge pe această cale ar risca să slăbească proiectul european, punându-i viitorul în pericol".
