Cum poți ridica piesa dintr-un produs în cel mai ascuns mod posibil? Lăsând prețul același, dar reducând cantitatea de produs din pachet. Este un fenomen cunoscut ca shrinkflation, un termen englezesc care combină conceptele de „contracție” și „inflație”.
Câteva exemple propuse astăzi de ziarul La Stampa: la același preț, conservele se micșorează de la 33 la 25 ml, tuburi de pastă de dinți de la 100 la 75 ml, role de hârtie igienică de la 250 la 230 de lacrimi, 10 până la 9 bucăți, pachete de orez de la 1 kg la 850 de grame.
Reducerea inflației a explodat în Marea Britanie, alături de Brexit. După referendumul în care britanicii și-au luat rămas bun de la Europa, lira s-a prăbușit, determinând creșterea costului importurilor britanice. Ca urmare, inflația s-a accelerat și companiile au fost nevoite să-și pună la punct imaginația pentru a-i convinge pe britanici să nu reducă prea mult consumul. De aici a venit ideea: nu să îngrașăm prețurile, ci să punem produsele la dietă. Evident, trucul funcționează mai bine cu cât reducerea pachetelor este mai imperceptibilă.
Fenomenul este prezent într-o măsură mai mică și în Italia, unde „pare să aibă un impact neglijabil asupra estimării inflației generale, dar unul semnificativ pentru unele clase de produse”, explică Federico Polidoro, șeful statistici privind prețurile de consum la Istat, subliniind că, în orice caz, Institutul de Statistică ține cont de shrinkflation „pentru a-l împiedica să influențeze măsura inflației”.
Potrivit sondajelor Istat, din 2012 au fost în jur de 1.400 de produse care și-au văzut ambalajele micșorându-se, în unele cazuri nu doar la același preț, ci chiar cu un preț mai mare.
Din punctul de vedere al consumatorului, cea mai eficientă apărare este atenția maximă la indicațiile cantităților de pe ambalaje. O operatie nu intotdeauna usoara, gandeste-te doar ca unitatea de masura pentru dimensiunile batistelor este suprafata acestora odata deschisa si intinsa pe masa.
