Economia maritimii, sau mai bine zis piata de transport maritim, este valabila in lume 450 de miliarde de dolari și are 13,5 milioane de angajați. În Italia, porturile reprezintă principalul partener de distribuție și poziționare al produselor italiene de fabricație pentru accesul pe piețele internaționale și pe consumatori: 55% din exporturile italiene extra-UE (112 miliarde dintr-un total de 205 miliarde), 30% din total (140 din 463 miliarde) și între 65 și 80% dintre cele destinate SUA, Brazilia, China și India pleacă din porturi. Dar economia mării este, de asemenea, strâns legată de cea a pământului și de toate infrastructurile și lanțul logistic care transportă mărfuri în și din porturi. Despre aceasta s-a discutat la Genova cu ocazia conferinței „Infrastructuri digitale și logistică a mărfurilor”, organizată de Uirnet, platforma națională de logistică digitală, și de Digital Logistics, cu un accent precis: în timp ce vorbim despre Drum de mătase, cu un acord care va schimba fața porturilor Genova și Trieste, cât de mult dezavantaj competitiv este eșecul de a digitaliza tot ceea ce are de-a face cu economia portuară de pe uscat?
„Crearea și punerea în funcțiune a infrastructurilor digitale este esențială pentru viitoarea dezvoltare socio-economică a Italiei, dar și pentru recuperarea competitivității pierdute în ultimii 20 de ani în comparație cu porturile din Europa de Nord și cele emergente mediteraneene, precum Maroc, Egipt. , Turcia și Grecia”, spune el Rodolfo De Dominicis, președinte și CEO al Uirnet. De fapt, Italia rămâne printre marile sisteme portuare europene și mondiale, dar cu riscuri crescânde în scădere și marginalizare progresivă de pe principalele rute comerciale internaționale: ineficiența actuală pe frontul infrastructural și logistic. cântăresc în fiecare an pentru valori cuprinse între 25 și 35 de miliarde de euro, echivalentul a 1,5-2% din PIB. Și trebuie să adăugăm impactul pozitiv și beneficiile care pot fi generate de PLN (adică ecosistemul care implică transportatori, expeditori, terminale, sate de transport de marfă, porturi, armatori, companii, centre intermodale, căi ferate și autorități portuare) în ceea ce privește recuperarea eficienței în sistemul: între 7 și 10 miliarde de euro, egal cu 7,5% din PIB în sectorul logistic și 0,5% din PIB-ul italian.
Genova este cel mai izbitor exemplu câtă muncă mai este de făcut. În ciuda faptului că este unul dintre principalele porturi italiene (cu 54,2 milioane de tone manipulate în 2017 și tendințe de creștere pozitive față de 2016, atât pentru traficul containerizat, cât și pentru cel convențional), încă nu are o rețea de conexiune feroviară la egalitate, iar totul a devenit și mai mult complicată după prăbușirea podului Morandi, care a izolat și mai mult capitala Liguriei de restul țării. „În ceea ce privește logistica, conexiunile și centrele de depozitare și sortare a mărfurilor, ideea este de a crea și mai multe oportunități prin exploatarea și a spațiilor din interior, dincolo de Apenini”, a spus el. primarul din Genova Marco Buccicare au participat la conferință. Problema rămâne însă izolarea, până la finalizarea lucrărilor fundamentale precum Treilea Trecătoare, care ar lega Genova și portul său de marile axe comerciale proiectate prin proiectul european de coridoare feroviare și care în Italia decurge foarte lent, așa cum s-a și demonstrat. afacerea liniei de cale ferată Torino-Lyon.
„Dacă vrei să ieși din situația actuală de relativă eficiență a sistemului logistic național – a adăugat De Dominicis – statul nu poate sta cu ochii pe cap, dar trebuie să intervină cu monitorizare atentă a progresului sistemului, verificare constantă a performanței jucătorilor individuali și, mai presus de toate, trebuie să continue să promoveze – dar de data aceasta definitiv – un sistem terț care să fie capabil să colecteze, să examineze și gestionează fluxurile de date care provin din teren în scopurile decizionale care îi revin”. „Prin transformarea digitală a logisticii italiene și prin lansarea unei oferte de servicii inovatoare pe piață care vizează digitalizarea lanțului logistic – a spus Fabrizio Perrone, CEO al Digital Logistics – putem crea un ecosistem, consolidând și cultivând experiențele dezvoltate împreună cu o rețea de parteneri, punând la dispoziție cele mai bune competențe din sector și sporind experiențele locale. Aceasta înseamnă crearea de valoare, utilizarea economiilor generate de reducerea ineficiențelor sistemului pentru a oferi o rentabilitate și pentru a continua să atragă investiții pe piața publică și privată”.
