Moda italiană a început bine anul acesta: estimările de creștere a cifrei de afaceri între ianuarie și august 2011 au indicat o creștere de 7,2% datorită în primul rând vânzărilor în străinătate. Dar ultimele luni au fost forțate reduce optimismul și mulțumiți-vă cu o prognoză a creștere care la sfârşitul anului să nu fie mai mare decât 4%. Gregorio De Felice, însă, economistul șef al Intesa Sanpaolo, care a prezentat astăzi scenariul „Modă și lux în contextul macroeconomic actual” cu ocazia conferinței organizate la Milano de Pambianco Strategie di impresa, pune imediat mâna pe el. Și adaugă: „Singura cale, așadar, este să ne concentrăm tot mai mult pe cererea externă, încercând și să diversificăm piețele de desfacere”.
Oggi l 'Europa de Vest reprezintă încă mai mult de 50% din vânzările de modă italiană în străinătate, dar este în țările din zona Nafta (America de Nord), Japonia și China că cererea se dezvoltă cu cele mai mari ritmuri și unde Italia mai are încă multe spații de umplut. În special pentru produsele high-end, cererea pentru care în țările emergente aproape s-a dublat în ultimii ani.
În sectorul de înaltă calitate, cota de piață mondială a Made in Italy în 2009 ajunsese la 13,6%. În perioada ianuarie – iulie a acestui an, exporturile au crescut cu rate cuprinse între 13 și 14% nu doar în Franța, Germania și Statele Unite, ci și în Rusia (în clară redresare după anii de criză) și mai ales pe piețele asiatice: Hong Kong +21,2% și China +28,3% atât pentru produsele destinate lanțurilor de producție locale, adică textile și piele, cât și pentru produsele finite.
Tocmai din acest motiv, subliniază De Felice, „celridicarea calitatii produselor si a modului de export pe piețele emergente va fi forța motrice pentru următorii câțiva ani, principala opțiune de creștere și îmbunătățire a nivelurilor de profitabilitate ale companiilor”.
Da, pentru că scenariul care ne așteaptă în lunile ce urmează cu siguranță nu este foarte luminos: În Italia, modificarea PIB-ului, prognozată în prezent la +0,3% (+0,6% este modificarea prognozată pentru întreaga zonă euro) ar putea fi marginal negativă (adică țara noastră riscă să revină în recesiune în 2012), iar consumul va fi penalizat atât de scăderea ocupării forţei de muncă, cât şi de reducerea venitului disponibil din cauza pachetului de austeritate. Clienți, conform analizei Băncii Intesa, „vor suferi de asemenea o pierdere a puterii de cumpărare datorita cresterii impozitelor directe si tarifelor. Dar, adaugă el, scăderea înclinației spre economisire va limita scăderea consumului cu aproximativ jumătate de punct”.
Mai general, imaginea creșterii în diferitele zone geografice, care se preconizează a fi foarte inegală, va fi condiționată mai ales de politica fiscală, adică de măsurile corective adoptate și de cele care, previzibil, vor mai trebui adoptate în următoarele doi ani. La acestea se adaugă și presiune financiară asupra economiei reale, creșterea ratelor dobânzilor, criza de incredere și acces dificil la piețele financiare: o situație care va fi atenuată doar de oferta abundentă de lichiditate garantată de BCE. Faptul este, totuși, că această incertitudine continuă va determina gospodăriile și întreprinderile să-și amâne planurile de cheltuieli.
