Cuferele statului sunt goale și au rămas doar numeroasele promisiuni făcute în campania electorală. Hai sa vorbim despre Legea Fornero, legea pe care toată lumea vrea să o anuleze dar pe care până acum nimeni nu a reușit să o schimbe. Și nici Documentul Economic și Financiar pe care îl are guvernul tocmai aprobat nu vorbesti niciodata despre reforma pensiilor, cu atât mai puțin desființarea lui Fornero sau 41 parts, masura cal de bataie a Ligii. Și chiar dacă pensionarea anticipată cu 41 de ani de cotizare, indiferent de vârstă, rămâne (cel puțin în cuvinte) obiectivul guvernului de implementat pe termen, în momentul de față, nu există acoperire financiară și este greu să existe în viitor (conform estimărilor INPS ar costa peste 4 miliarde în primul an de activare, ajungând apoi la 75 miliarde în 10 ani).
Confirmarea a fost dată și de Riccardo Molinari, liderul Ligii în Cameră: „Cu câteva miliarde (disponibile) Cota 41 nu se poate”. Chiar și ministrul Enterprise și Made in Italy, Adolfo Urso, a spus că „prioritățile acum sunt sprijinirea familiilor și a afacerilor”. Mai simplu spus: nu reforma a pensiilor o Cota 41. Totuși, trebuie amintit că la sfârșitul anului Cota 103, măsura introdusă de guvernul Draghi care prevede părăsirea muncii la 62 și 41 de ani de cotizare, se va încheia. Deci, care va fi strategia guvernului Meloni?
Reforma pensiilor și cota 41: ce va face guvernul Meloni?
După cum am menționat, guvernul Meloni a pus la mansardă cota 41. Prin urmare, executivul va trebui să găsească o „măsură de legătură” până în toamna anului viitor, cu ocazia legii bugetului 2024 care va fi de doar patru miliarde: aceasta este marja de deficit. pe care executivul le-a stabilit în Def, oricât de leagă-l de tăiați pană fiscală.
Ministrul Muncii, Marina Calderone, a înființat un Observator cu un decret din martie trecut pentru a monitoriza cheltuielile cu asigurările sociale, a analiza politicile de revizuire a sistemului și a verifica sustenabilitatea formelor de pensionare anticipată și schimbarea generațiilor care nu cântăresc doar cheltuielile publice. De asemenea, Ministerul Muncii analizează cu atenție posibilitatea de a consolida mecanismul de releu generațional, cu o utilizare mai mare a muncii cu fracțiune de normă pentru lucrătorii care se apropie de pensionare.
Dar toamna este la colț și nu există niciun sprijin financiar. Din acest motiv, mulți speculează extensie de un an de 103 parts, așa cum s-a întâmplat deja în trecut pentru Cota 100, Cota 102 și 103 propriu-zisă (care nu anulează reforma Fornero ci se limitează la eludarea ei permițând o pensie în avans unei categorii restrânse de persoane). Evident, lui Carroccio nu-i place această soluție, care însă nu are în prezent o alternativă la cota sa 41. Dar nici în acest caz nimic nu este sigur: pentru că costul cotei 103 depășește 2 miliarde în perioada de trei ani, atât cât alocată de executiv de Giorgia Meloni în prima ei lege bugetară. Și riscă să fie un fiasco, având în vedere că fondul de potențiali beneficiari a fost secat de Cota 100.
Cum intri la pensie anticipată în 2023? Canale de ieșire timpurie
Cota 103 vă permite să vă pensionați - pentru tot anul 2023 - cu 41 de ani de contribuții plătite și 62 de ani. Indemnizația nu poate fi cumulată cu alte venituri din muncă și are un plafon (care nu depășește de cinci ori minimul, egal cu aproximativ 2.818,65 euro). Apoi, odată ce atingeți vârsta de pensionare, care este 67 de ani, suma devine plină. Cei care nu beneficiaza de avansul de pensie, in schimb, pot beneficia de "Bonus Maroni”, stimulentul pentru ca angajații să rămână în serviciu cu o maxi creștere salarială fără a contribui însă la calculul pensiei finale.
Printre canalele de ieșire anticipată se numără și cel care permite pensionarea cu 42 de ani și 10 luni vechime contributivă (41 ani și 10 luni pentru femei) indiferent de vârstă și fără ajustări la viața până în 2026. Lucrători cu 41 luni de contribuții efective înainte de împlinirea vârstei de 12 ani vor putea apoi să plece în continuare cu 19 de ani de plăți, indiferent de vârstă (cerințe similare cu cele pentru Social Bee).
Opțiunea femeie a fost prelungit pentru tot anul 2023 și permite femeilor care lucrează care au ajuns la maturitate până la sfârșitul anului 2022, o vârstă înregistrată de cel puțin 60 de ani și o vechime în contribuții de cel puțin 35 de ani, împreună cu o cerință suplimentară. Ca urmare a modificărilor introduse de Legea bugetului 2023, dreptul de opțiune este rezervat exclusiv femeilor îngrijitoare, lucrătoarelor cu o reducere a capacității de muncă cu 74%, salariatelor sau lucrătorilor disponibilizați de companii aflate în criză economică cu masă de discuții activă la la Mise.
Chiar șiAlbină socială a fost prelungit pentru tot anul 2023. Se referă la șomerii de lungă durată, îngrijitorii, persoanele cu dizabilități de la 74% și muncitorii grei. Cererea poate fi depusă și de cei care au îndeplinit cerințele în anii anteriori, adică au împlinit cel puțin 63 de ani și nu au primit deja pensie directă în Italia sau în străinătate.
Pensiile se confruntă cu spațiile înguste în Manevră și capcana inflației
Dar de ce nu există resurse pentru a finanța o reformă a pensiilor sau măcar cota 41? Acolo cheltuielile cu pensiile a crescut foarte mult în ultimii ani, mai ales datorită efectului costurilor de indexare a controalelor în preajma inflației dar și datorită experimentării de trei ani în trecut a Cotei 100. Scăderea demografică are și un impact: mai puțini copii, prin urmare mai puțini angajați decât pensionarii și mai puțini migranți pentru a echilibra dezechilibrul puternic.
De la 281 de miliarde de euro în 2020 (16,9% din PIB, care era foarte scăzut în primul an de pandemie) a trecut la 296 de miliarde în 2022, egal cu 15,6% din PIB. În următorii ani, conform previziunilor actualizate ale Def, costul va crește în continuare: +7,1% în 2023 și 2024, +3,1% în 2025 și 2026. În termeni absoluți vorbim de 317 miliarde de euro anul acesta și de 361 miliarde în 2026. În ceea ce privește relația cu PIB-ul, în condițiile în care se așteaptă o creștere economică mai mult sau mai puțin constantă: tot în următorii doi ani raportul cheltuieli-PIB va rămâne ancorat la 16,1%, în timp ce vârful, estimat la 17,4%, este prognozat pentru 2036.
Creșterea se va datora în mare parte valului inflaționist. Pensiile sunt ajustate automat în funcție de inflație, care a atins un vârf la sfârșitul anului 2022 și va rămâne peste 2% cel puțin în următorii doi ani. Numai între 2023 și 2025, cheltuielile ar fi crescut cu 50 de miliarde. Guvernul Meloni a tăiat 10 dintre ele, trecând în calcul de la un sistem progresiv eșalonat la altul în benzi mult mai penalizatoare.
Și astfel cifrele obligă și acest guvern să părăsească regulile Fornero și să aibă putin loc de manevra asupra sistemului de asigurări sociale, în timp ce țara este lovită de flagelurile inflației, creșterii ratelor, datoriilor publice, secetei și războiului.
