Lucrători feroviari, lucrători poștali și jurnaliști, dar, de asemenea, lucrătorii din mediul de afaceri și clerul secular. Fie că se referă la INPS sau la fonduri autonome, gestiunile minore ale angajaților privați au o trăsătură comună: dezechilibrul dintre contribuțiile încasate și pensiile plătite. Dar care categorii produc cele mai grave deficite? La ce este legată distorsiunea, în afară de vechiul sistem de salarizare? Există cazuri în care veniturile depășesc cheltuielile? Iată un scurt clasament bazat pe datele din raportul 2015 al Itinerari Previdenziali (document complet atașat în PDF).
FOND PENTRU SALARIAȚI FERROVIAR: DEFICIT DE 4.225 MILIOANE
În fruntea clasamentului, și prin detașare, regăsim angajați feroviari, care s-au alăturat INPS de mai bine de douăzeci de ani (deși încă o filială publică, Ferrovie dello Stato este societate de drept privat din 1992, când a fost transformată într-un societate pe acţiuni). Principala caracteristică a gestionării acestora este dezechilibrul enorm dintre numărul de contribuabili (50.533 în 2013, în scădere de la 53.608 în 2012 și de la 57.133 în 2011) și cel al pensiilor care se plătesc (228.590 în 2013, față de 232. 2012). Deficitul este, așadar, deosebit de mare: un bun 234.400 milioane euro în 2011, față de cheltuieli de 4.225 milioane și venituri de 2013 milioane.
FOND PENTRU ANGAJATII POSTA SI TELEFONICI (EX IPOST): DEFICIT DE 316 MILIOANE
Serviciile poștale se referă și la conducerea separată a INPS (tranziția Poste Italiane de la un organism de stat la un spa datează din 1998). În acest caz, în 2013 veniturile din contribuții au ajuns la 1.381 milioane de euro, în timp ce cheltuielile au ajuns la 1.697 milioane, producând un deficit de 316 milioane, puțin mai mare decât în 2012 (care a fost de 306 milioane, cu 1.324 milioane de intrări și 1.630 milioane de plecări).
În ceea ce privește apelurile telefonice, Operațiunea INPS Uși Deschise arată că 99% din pensiile plătite în acest an celor care au lucrat în sector ar fi mai mici dacă calculele ar fi efectuate prin metoda contributivă: 32% din sume ar scădea cu peste. 30%, în timp ce 55% din beneficii ar fi reduse cu 20-30% și încă 30% din beneficii ar fi reduse cu între una și două treimi. Nu numai: un manager care s-a pensionat la 61 de ani în 2013 care în ianuarie 2015 a încasat o sumă brută de 6.500 de euro „primă o prestație cu 1.900 de euro mai mare decât cea pe care l-ar fi obținut prin metoda contributivă”.
FOND CLERUL: DEFICIT DE 70 MILIOANE
Fondul Clerului administrează securitatea socială a clerului secular (format din episcopi, preoți și diaconi care trăiesc în lumea civilă, nefiind supuși unei anumite reguli religioase) și a miniștrilor de cult ai cultelor religioase, altele decât cele catolice. Raportul Itinerari Previdenziali precizează că Fondul „prezintă o situaţie de dezechilibru structural, chiar dacă cu o pondere foarte limitată în plan economico-financiar în cadrul întregului „sector”. Fondul se caracterizează printr-un nivel scăzut de acoperire prin venituri din contribuții, egal cu 32% din cheltuielile pentru pensii net de Gias”, adică managementul intervențiilor de asistență socială a INPS, care nu privește pensiile. În 2013, Fondul a avut venituri de 33 de milioane, față de 103 milioane de ieșiri pentru pensii. Deficitul a fost deci de 70 de milioane.
INPGI (Jurnalisti): DEFICIT DE 43,1 MILIOANE
În ceea ce îi priveşte pe jurnalişti, fondul lor autonom de pensii a prezentat un deficit de 2013 milioane în 43,1, faţă de cheltuieli de 426,6 milioane şi venituri de 383,5 milioane. Situația s-a înrăutățit ușor față de 2012, când veniturile s-au ridicat la 383,1 milioane și cheltuielile la 408,6 milioane.
LUCRĂTORI DE DIVERTISMENT (EX ENPALS): ACTIVI PENTRU 312 MILIOANE
Conturile fostei instituții naționale de asigurări sociale și asistență pentru lucrătorii din industria divertismentului (Enpals), care din 2012 a fuzionat cu INPS și administrează două fonduri separate (Fondul de pensii pentru lucrătorii din divertisment și Fondul de pensii pentru sport profesional), sunt foarte diferite. În acest caz, soldul 2013 a înregistrat active de 320 de milioane de euro, cu venituri de 1.178 milioane (o creștere față de 1.165 milioane în 2012) și ieșiri de 858 milioane (de la 847 în 2012).
Atasamente: Raport 2015 Itinerarii de securitate sociala.pdf
