În negocierea dintre Pd și M5S pe Programul guvernamental Conte 2 reapare un mare clasic al politicii italiene de pensii: pensia de garantare pentru tineri. Se vorbește despre asta de ani de zile, dar până acum nimeni nu a reușit să aducă un proiect serios în Parlament. Acesta ar putea fi momentul potrivit, având în vedere că – potrivit zvonurilor – în ultimele zile dem și grillini au discutat asta în termeni foarte concreti.
Scopul este același ca întotdeauna: să-i protejăm pe Millennials și generațiile următoare, adică pe toți cei care au început să lucreze după 1995 și care au avut o viață de muncă neregulată, caracterizată de multă precaritate. De fapt, conform reformei Dini (legea nr. 335/95), pensiile celor care au început să câștige din anul respectiv se vor calcula integral cu metoda contributiva (adică pe baza contribuțiilor efectiv plătite pe parcursul vieții de muncă), mult mai puțin avantajoasă decât salariul (legat de salariile ultimilor ani de carieră).
Legea Dini avea drept scop securizarea conturilor INPS, dar nu prevăzuse explozia precarității, care astăzi face discontinuu istoric contributiv a aproape tuturor muncitorilor.
În consecință, atunci când tinerii de astăzi au dreptul la pensie, se vor regăsi cu o sumă de contribuție mult mai mică din cea acumulată de părinţii lor şi în plus vor fi penalizaţi de o metodă de calcul mai nefavorabilă. Rezultat: pensiile lor riscă să fie insuficiente pentru a garanta o bătrânețe demnă.
Pentru a aborda această problemă, ideea de o pensie de garantare, adică un cec de asigurări sociale în sumă fixă, nu mai mică decât cecul social (azi puțin sub 450 de euro pe lună) și plătit integral de Stat care va completa tratamentul acumulat de lucrător cu contribuțiile plătite. Ar fi o noutate importantă, și pentru că cu regulile actuale, cei ale căror pensii se calculează integral cu sistemul contributiv (adică cei care au început să lucreze după 1995) nici nu pot beneficia de integrarea minimă.
