Conștientizarea beneficiilor care decurg din utilizarea instrumentelor de plată fără numerar este din ce în ce mai răspândită, atât la nivel internațional, cât și în rândul comunității de afaceri și al factorilor de decizie naționali. După cum a detaliat în 2016 de către Community Cashless Society, sistemul italian-țara poate obține beneficii multiple și importante dintr-o difuzare mai mare a plăților electronice:
1. La reducerea costurilor asociat cu utilizarea numerarului, adesea greu de perceput, dar cu un impact semnificativ la nivel economic și social.
2. L "apariția economiei subterane, având în vedere că țările cu cea mai mare utilizare a instrumentelor de plată în numerar tind să sufere de niveluri ridicate de evaziune fiscală.
3. L "creșterea ciclului de consum, datorită rolului de stimulare asupra consumului și activității economice.
4. La securitatea tranzacțiilor care, gratie investitiilor facute de operatorii din sector, este pusa pe standarde inalte si se imbunatateste constant.
5. Lo stimulent pentru inovare și digitalizare a economiei, permițând astfel crearea și consolidarea unui lanț competitiv de plăți digitale.
A avea o economie puternic bazată pe numerar reprezintă o frână pentru modernizarea și competitivitatea țării și generează costuri negative și externalități.
1) REDUCEREA COSTURILOR
Costurile directe și indirecte importante sunt asociate cu numerarul. „Costurile sociale” sunt conectate la fiecare instrument de plată. În cazul Italiei, estimările efectuate de Banca Italiei (2012 pe date referitoare la anul 2009), arată că costul social total care derivă din utilizarea tuturor instrumentelor de plată este egal cu 15 miliarde de euro (l 1% din PIB-ul național, 260 de euro pe cap de locuitor). Cu toate acestea, numerarul, cel mai răspândit instrument de plată în țară, determină cele mai mari costuri: acest instrument costă sistemul țării aproximativ 10 miliarde de euro pe an (0,53% din PIB), echivalent cu o povară de 133 de euro pe locuitor.
În plus, datorită caracteristicilor și structurii economice a țării, beneficiile asociate cu reducerea plăților electronice ar fi mai mari pentru Italia decât pentru alte realități, tocmai în virtutea marjei mari de îmbunătățire care decurge din investițiile care vizează dezvoltarea deplină a societate fără numerar și amploarea costului numerarului pentru sistemul de țară.
În acest sens, trebuie avut în vedere că costul numerarului în Italia este mai mare decât media europeană (unde costurile sociale legate de acest instrument sunt egale cu 0,45% din PIB) și la cea estimată de băncile centrale din Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia, cu singura excepție fiind Ungaria dintre țările care au participat la analiza econometrică.
Dimpotrivă, costul cardurilor de credit și de debit afectează 0,04% și 0,07% din PIB-ul italian și generează un cost anual pe cap de locuitor de 11 euro pentru cardurile de credit și 18 euro pentru cardurile de debit. Costul social este, de asemenea, mai mic comparativ cu valoarea medie pe tranzacție: în timp ce cel al numerarului este egal cu 2%, cel al cardurilor de credit este de 1,95%, iar cel al cardurilor de debit este de 1,07%.
Acestea sunt costuri evidente, chiar dacă sunt percepute ca zero de către consumatorii care folosesc numerar și de către comercianții care îl acceptă: în ipoteza alinierii la incidența medie în UE-28 a costurilor numerarului asupra PIB, datorită utilizării mai mari. de plăți electronice, Italia ar putea economisi până la 1,5 miliarde de euro pe an.
2) APARIȚIA ECONOMIEI NEGRE
Difuzarea mai mare a numerarului este însoțită de o pondere mai mare a economie subterană: o creștere anuală de 10% a tranzacțiilor electronice timp de cel puțin 4 ani consecutivi ar putea duce la o reducere a economiei subterane cu cel puțin 5%. Acesta este un beneficiu foarte semnificativ, mai ales dacă se consideră că economia subterană din Italia este estimată la aproximativ 21% din PIB2, în timp ce – conform estimărilor recente3 – evaziunea fiscală și de asigurări sociale s-ar ridica la 111,6 miliarde de euro în 2014 (7% din PIB-ul național, în creștere față de cele 108 miliarde de euro din 2012).
Aceeași relație inversă există dacă luăm în considerare deficitul de venituri din TVA, pentru care Italia este liderul negativ în rândul țărilor europene, cu pierderi de venituri de 40,5 miliarde de euro în 20144.
3) CREȘTEREA CONSUMULUI
Plăți fără numerar stimulează și consumul și activitatea economică: migrarea către sisteme de plată cu amănuntul mai eficiente bazate pe platforme electronice favorizează atât consumul și comerțul, cât și sistemul economic în ansamblu.
4) SIGURANȚĂ
Plățile electronice au o contribuție substanțială la securitatea tranzacțiilor. Numerarul și, în general, sistemele de plată fizice, sunt de fapt asociate cu riscuri mai mari de furt și infracțiuni. De exemplu, în Italia, jafurile raportate în cursul anului 2015 au fost de aproape 35.0005, în timp ce doar în a doua jumătate a anului 2016 Banca Italiei a recunoscut aproape 75.000 de bancnote contrafăcute, cu o creștere de 2,8% față de prima jumătate a anului 2016.
Dimpotrivă, incidența fraudei asupra tranzacțiilor cu cardul de plată este scăzut (5,9 la 1.000 de carduri), tot în raport cu celelalte principale țări europene: o medie de 14,9 pentru Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), 42,3 pentru Franța și 27,5 pentru Regatul Unit.
În 2015, cu referire la cardurile emise în Italia, atât valoarea economică (de la 0,019% la 0,017%), cât și numărul (de la 0,013% la 0,011%) tranzacțiilor nerecunoscute (fraudă) au scăzut față de totalul plăților reale prin card6. De altfel, jucătorii din lanțul de aprovizionare au făcut investiții importante pentru a crește nivelul de securitate al tranzacțiilor electronice, respectând standardele europene din acest sector și urmărind în același timp menținerea sau îmbunătățirea experienței utilizatorului.
5) INOVAȚIE ȘI DIGITALIZARE
În cele din urmă, dezvoltarea plăților online face posibilă stimula inovarea și lanțul valoric inovator legat de plățile digitale și de economia digitală. Lanțul de aprovizionare legat de tranzacțiile electronice include de fapt numeroși jucători aparținând unor sectoare diferite (de la infrastructuri bancare la infrastructuri fizice și digitale, de la scheme de plată la start-up-uri fintech, de la marketing cu amănuntul la securitate).
Din inovațiile care apar în cadrul lanțului de plăți provin tehnologii și modele de afaceri de care beneficiază întregul sistem economic, ca în cazul accesibilității legate de plățile mobile, oferta de servicii cu valoare adăugată, dezvoltarea bitcoins și a tehnologiei blockchain (vezi caseta următoare).
Din nou, inovația este condusă de nevoile clienților: securitate (dezvoltare de soluții care folosesc geolocalizarea, sisteme biometrice și cloud-computing), ușurință în utilizare (soluții de plată pentru opriri și contactless, plată P2P etc.), conștientizare financiară ( aplicații și soluții pentru gestionarea economiilor și încasărilor, servicii de consiliere financiară, alerte în timp real etc.), managementul relației cu clienții (cupoane, promoții bazate pe geolocalizare etc.).
