În ceea ce am numit „Globalizarea 1.0”, care a început în jurul anului 1998, după crizele din Mexic, Rusia și Asia, monedele piețelor emergente s-au depreciat, ducând la un boom a exporturilor și creând o creștere globală într-un cerc virtuos.
Dar „Globalizarea 2.0”, care a început în 2008, a întrerupt acest proces. Cererea în Statele Unite a scăzut, la fel ca și importurile de energie din SUA, iar nivelul comerțului internațional a încetinit.
Toate țările – atât cele dezvoltate, cât și cele emergente – trebuie în mod necesar să se adapteze la Globalizarea 2.0 printr-o serie de reforme. Acele țări care nu se adaptează vor rămâne vulnerabile și vor suferi inevitabil din cauza volatilității pieței.
2014 este un an electoral în multe piețe emergente – printre altele, Brazilia, Africa de Sud, Turcia, Indonezia. Puțini dintre politicienii în funcție intenționează să implementeze pachete de reforme grele care ar putea pune în pericol realegerea. Și piețele îi pedepsesc pe cei care nu reușesc să se reformeze.
Știrile de săptămâna trecută – o încetinire în China, devalorizări abrupte în Argentina și Venezuela, haos în Egipt, proteste în Ucraina, alerte teroriste la Jocurile Olimpice, scăderi abrupte ale monedelor din Africa de Sud și Turcia – dau impresia generală că piețele emergente piețele sunt încă într-o stare de criză.
În acest scenariu, comercianții încep să vândă și apoi văd ce se întâmplă în continuare. Au fost afectate și piețele solide, unde au fost inițiate reforme, precum Mexic, Rusia și Coreea de Sud.
O mare parte din această panică pare nejustificată. Comparativ cu 1998, piețele emergente dețin cu peste 7.000 trilioane de dolari mai multe rezerve valutare pentru a le proteja de volatilitatea pieței. Pentru majoritatea piețelor emergente, problemele de astăzi nu sunt ca cele de la mijlocul anilor 90. Foarte puține țări sunt aproape de implicit, iar cele care pot sunt relativ mici.
Cu siguranță unele țări au dificultăți – precum Argentina, Venezuela și Ucraina. Dar, în general, sănătatea economică a piețelor emergente este mult mai robustă decât era acum 15 ani.
Evenimentele din aceste zile reprezintă un semnal de alarmă pentru unele guverne emergente: fie sunt implementate reformele necesare, fie vor trebui să facă față unor potențiale atacuri din partea piețelor.
