Acțiune

ONU salvează alimente made in Italy, dar este alarmată de contrafacere

Nu există etichete disuasive pentru Parmigiano Reggiano și alte produse locale, dar Raportul Ismea-Qualivita trage un semnal de alarmă cu privire la contrafacerea produselor agroalimentare Made in Italy.

ONU salvează alimente made in Italy, dar este alarmată de contrafacere

Sistemul produselor agroalimentare cu indicație geografică (IG) în Italia are acum 822 de recunoașteri comunitare, inclusiv Dop, Igp și Stg. Confirmarea primatului in Uniunea Europeana, unde sunt inregistrate in total 3.036 de produse. Asta pentru o valoare a producției în țara noastră de 15,2 miliarde de euro, din care 8,8 realizate pe piețele externe (21% din total exporturi), cu o creștere care în 2017, față de 2016, a fost de 4,7 la sută.

Acestea sunt datele care au apărut ieri la Roma la prezentarea Raportului XVI Ismea-Qualivita 2018. „Produsul agroalimentar made in Italy este factorul motor al economiei națională și este cunoscută în toată lumea”, a spus directorul general Ismea, Raffaele Borriello. Observând cum sistemul indicațiilor geografice (IG) „reprezintă până acum o realitate solidă a economiei agroalimentare italiene și cât de mult contribuie acest lucru la consolidarea reputației Made in Italy în lume”. O „rețea” care implică peste 197 de mii de operatori și garantează calitate și siguranță și prin 275 de consorții de protecție recunoscute de Mipaaft, cu peste 10 mii de intervenții efectuate de organele de control public.

„Pe piețele globale – a declarat directorul general al Qualivita, Mauro Rosati – unde până acum produsele agroalimentare și vinicole italiene DOP și IGP își realizează cea mai mare valoare economică, așa-numitele #DopEconomy, are acum 200 de mii de companii. Chiar dacă scenariile se schimbă din ce în ce mai rapid și sunt multe provocări de întâmpinat: de la reorganizarea guvernării sistemului IG, începând din Europa, până la producții care sunt din ce în ce mai respectuoase cu mediul, de la riscul tarifelor comerciale. , la construirea unui on de calitate, pe care să se întărească baza raioanelor agroalimentare”.

Sectorul alimentar al indicațiilor geografice, în special, anul trecut s-a apropiat de o valoare a producției de 7 miliarde, din care 3,5 miliarde la export, cu o creștere de 3,5%, atingând o cotă de consum de 14,7 miliarde (+6,4% față de 2016). Sectorul vitivinicol a înregistrat o creștere de 2% ajungând la 8,3 miliarde, din care 5,3 miliarde la export, dintr-un vin total de circa 6 miliarde.

Printre caracteristicile evidențiate de studiu, Parmigiano Reggiano Dop (Denumirea de Origine Protejată) ocupă primul loc în rândul produselor după valoarea la origine cu 1,34 miliarde euro, o creștere a producției de 5,2% și, mai ales, o creștere a prețului mediu la origine de 13,7%. Grana Padano Dop pe de altă parte, este primul produs după valoare de consum, cu 2,91 miliarde și un salt de 33,7 la sută într-un an. The șuncă de Parma DOP, cu o valoare inițială de 850 milioane (+4,1%) este cea care a crescut cel mai mult în ultimii cinci ani. Prosciutto di San Daniele Dop vede exporturile crescând la 87 de milioane (+34%). In timp ce otetul balsamic de Modena Igp (Indicația Geografică Protejată) este de departe cel mai exportat produs (92% din producție merge pe piețele externe) pentru o valoare de 897 milioane.

Printre Stg (specialitate tradițională garantată), care include acum și Pizza napolitană, mozzarella s-a stabilizat la o valoare a producției de puțin sub 12 milioane.

Dintre vinuri, sistemul il Prosecco Dop acum valorează 631 milioane, cu creșteri de două cifre pe frontul exporturilor. Printre celelalte vinuri DOP, cresc și Asti, Amarone della Valpolicella, Valpolicella Ripasso și Brunello di Montalcino.

La nivel teritorial, deși lanțurile de aprovizionare cu IG au un impact economic pozitiv în toate provinciile italiene, regiunile cu cel mai mare impact sunt respectiv Veneto, cu o valoare totală de 3,5 miliarde, urmată de Emilia Romagna cu 3,4 miliarde e Lombardia (1,9). 

La prezentarea Raportului au apărut temeri pentru o rezoluție a ONU care vizează consolidarea sistemul de etichetare a semaforului pentru alimentele care conțin în general zaharuri, grăsimi și sare considerate „nesănătoase”. Un model de selecție a etichetelor nutriționale bazat pe culorile verde, galben și roșu, împins de multinaționale și, de asemenea, de țări europene precum Marea Britanie și Franța, care pentru denumirile de origine UE ar putea duce la pagube economice grave. 

Rezoluția, votată chiar ieri la sediul ONU din New York, a fost totuși rezolvată cu un rezultat favorabil sistemului Ig. In practica sanctionand ca la nivel international nu vor exista semafoare, timbre „negre” sau taxe discriminatorii care sa penalizeze, fara nicio baza stiintific-nutritionala, produsele emblematice ale Made in Italy.

cometariu