Acțiune

OECD-PISA – Educație financiară, un student italian din 4 nu are abilități de bază

RAPORTUL ALLIANZ PRIVIND SONDAJUL OCDE – Sondajul de la Pisa din 2012 privind educația financiară a relevat că din 18 țări Italia se află pe penultima poziție, urmată doar de Columbia: 21,7% nu ating nivelul de bază al competențelor, față de media de 15% relevată de chestionarul.

Cum modific o factură, în care a fost înscrisă eronat o achiziție care nu a fost efectuată, recalculând TVA-ul la suma datorată? Care este salariul net lunar al unui angajat, calculând efectul categoriilor de impozitare asupra venitului brut? Întrebări și probleme ca acestea au fost puse de OCDE aproximativ 29 de studenți din 18 țări, inclusiv Italia, un eșantion reprezentativ de aproape nouă milioane de copii de cincisprezece ani. În Italia, 7.068 de elevi din 1.158 de școli au completat sondajul Pisa 2012 privind alfabetizarea financiară, ale cărui rezultate au fost prezentate pe 9 iulie la Paris, sediul OCDE, și la Roma, la Banca Italiei, care este foarte implicată pe acest front. 

15% dintre studenții chestionați din cele 18 țări care au participat la studiul de alfabetizare financiară nu ating nivelul de bază al competențelor. În cel mai bun caz, acești băieți și fete sunt capabili să ia decizii simple de cheltuieli zilnice, să recunoască documentele de zi cu zi, cum ar fi o factură, dar nu o pot interpreta. Doar 10% dintre studenți pot analiza produse financiare complexe și pot demonstra abilități financiare într-un context mai larg. 

Shanghai, China, a avut cel mai mare scor mediu (603), urmată la distanță de Belgia (541) pe a doua poziție și Estonia (529) pe a treia poziție. Italia a ocupat penultima poziţie, cu un scor de 466, urmată doar de Columbia. Studenții italieni se află pe ultimul loc în clasamentul OCDE de educație financiară – depășiți de slovaci, israelieni, croați, sloveni, spanioli, francezi etc. – și 21,7% nu ating nivelul de bază al competențelor, față de media de 15% detectată de sondajul de la Pisa. Prin urmare, aproape unul din patru studenți italieni nu atinge nivelul de bază al competențelor. Și, privind cele mai bune niveluri, doar 2 din zece băieți obțin cel mai mare scor Pisa, comparativ cu o medie de 9,7% în țările OCDE. 

Privind rezultatele regionale, apar diferențe semnificative: Friuli Venezia Giulia și Veneto (cu un scor de 501) sunt plasate împreună cu Trento și Bolzano (500) la valoarea medie înregistrată de OCDE. Urmează Lombardia (491), Emilia Romagna și Piemont (481), Valle d'Aosta (476). Apoi Marche și Umbria (474), Toscana (471), Liguria (468), Puglia (462), Lazio (460), Molise (453), Abruzzo (449), Basilicata și Sardinia (446), Campania (439), Sicilia (429) și, în sfârșit, Calabria (415).

Regiunile nordice sunt toate peste media națională (466), în timp ce sudul este mai scăzut, cu cel mai bun punctaj atribuit Pugliei. Diferența dintre regiunile italiene cu cele mai bune și cele mai slabe scoruri este de 86 de puncte, mai mare decât un nivel de competențe în scala de evaluare Pisa. Italia este, de asemenea, singura țară în care s-a constatat o diferență de gen în ceea ce privește alfabetizarea financiară în favoarea bărbaților. 

Educație financiară slabă la populația adultă

Evaluarea de la Pisa a identificat lacune semnificative în alfabetizarea financiară în rândul studenților din toate țările, iar OCDE a cerut ca educația financiară să fie inclusă în programele școlare. Dar, dincolo de sondajul de la Pisa, alfabetizarea financiară lipsește și în rândul adulților, subliniază Brigitte Miksa, șef al departamentului de pensii internaționale la Allianz Asset Management. Cercetările anterioare ale OCDE arată cât de mult este loc de îmbunătățire, în special în rândul femeilor. 

Studiile efectuate de Annamaria Lusardi, de la George Washington School of Business, și de Olivia Mitchell, de la Universitatea din Pennsylvania, confirmă următoarele date: doar 30% dintre respondenții din Statele Unite au demonstrat expertiză în ratele dobânzii sau diversificarea investițiilor. Rezultate similare au apărut și în Japonia și Franța și, în Germania, puțin peste jumătate dintre respondenți au răspuns corect la toate cele trei întrebări. 

Lusardi și Mitchell au arătat că costurile unui astfel de analfabetism financiar sunt mari. Studiile arată că persoanele cu alfabetizare financiară scăzută tind să se îndatoreze mai mult și să tezaurizeze mai puține active. Mulți cheltuiesc în exces, recurg la avansuri în numerar și sunt mai puțin probabil să cunoască condițiile ipotecilor și ale altor împrumuturi. Potrivit lui Miksa, „dacă durează toată viața, un astfel de comportament poate duce la dificultăți economice grave.

Având în vedere evoluția demografică și faptul că responsabilitățile pentru alegerile financiare - de exemplu în ceea ce privește prevederile de asigurări sociale - sunt transferate din ce în ce mai mult asupra persoanelor fizice, este esențial ca pregătirea pe aceste aspecte să fie adecvată. „Știm cu toții că nu luăm întotdeauna decizii bune și corecte – conchide Miksa -, dar mai presus de toate este important să oferim oamenilor instrumentele de care au nevoie pentru a lua decizii financiare informate”.

cometariu