Cel mai mare fond suveran de avere din lume anunță o schimbare cu o aromă (doar aparent) ecologică. Este vorba despre gigantic"Fondul de pensii guvernamental"Din Oslo, care – după ce a interzis cărbunele în 2015 – acum lasă să se știe că vrea reduce, de asemenea, investițiile în petrol și gaze.
Fondul norvegian - care gestionează investiții în valoare de peste un trilion de dolari și este în al doilea rând cel mai bogat din lume - inaugurează astfel o strategie care îl va conduce la vinde acțiunile a 134 de companii de petrol și gaze activă numai în explorare și producție.
Nu-ți face griji pentru Eni: majorii, cel putin pentru moment, sunt feriti de lovitura foarfecei.
În prezent, „Fondul de pensii guvernamental” – gestionat de Banca Centrală a Norvegiei în numele Ministerului Finanțelor – are în burtă titluri de petrol și gaze de aproximativ 37 de miliarde de dolari, iar valoarea totală a dezinvestirii se ridică la doar 8 miliarde.
Pe lângă cele 134 de dețineri considerate consumabile, fondul controlează 2% din Bp, Royal Dutch Shell e Total, aproximativ 1% în Exxon Mobil e Blazon și 1,6% din Eni. Acțiuni de o valoare enormă, care nu vor fi atinse.
Operatiunea risca insa sa creeze un soc pe piete, chiar daca de la Oslo se anunta ca procesul de vanzare nu va fi demarat imediat si se va dilua în timp, pentru a evita scăderile bruște ale prețurilor care ar cauza pierderi pentru fondul însuși.
De asemenea, este adevărat însă că drumul trasat de Norvegia nu va reuși să influențeze alți investitori.
Dar cum poate fi explicată mutarea lui Oslo? În realitate, ecologistismul nu are nimic de-a face cu asta. De fapt, este exact invers: Bogăția Norvegiei este în mare măsură legată de producția de petrol, prin urmare, este convenabil pentru țară ca fondul suveran să se distanțeze de acest sector, diversificarea investiţiilor. În caz contrar, cu o posibilă prăbușire a prețului țițeiului, cuferele statului ar suferi prejudicii duble.
Norvegia este Cel mai mare producător de petrol din Europa cu aproximativ 2 milioane de barili pe zi și al treilea exportator mondial de gaze naturale după Rusia și Qatar. 40% din exporturile sale și mai mult de 15% din PIB depind tocmai de hidrocarburi.
