La o lună de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, astăzi toți ochii sunt ațintiți spre Bruxelles și spre tripla numire a diplomației: NATO, G7 și Consiliul European. NATO, a reiterat secretarul general Jens Stoltenberg, nu va trimite trupe sau avioane în Ucraina, pentru că vrea să evite o escaladare a conflictului întrucât „ar fi periculos și devastator”. În ciuda presiunilor din partea lui Volodymyr Zelensky, care s-a adresat, prin link video, liderilor celor 30 de țări care fac parte din Alianța Atlantică, acuzând Alianța că încă nu a oferit „un răspuns clar” la cererea de ajutor a Kievului, „în orice format” și a cerut „mai multe arme decât cele defensive”, dar de data aceasta nu a vorbit despre o zonă interzisă de zbor. Având în vedere situația din Ucraina, Aliații au convenit asupra prelungirea cu un an a mandatului lui Stoltenberg la cârma NATO până în octombrie 2023.
O zi importantă pentru diplomație, trei summit-uri care reunesc lumea care se impune invaziei rusești a Ucrainei și care stârnește multă așteptare dar ridică și mai multe întrebări. Liderii Alianței Atlantice s-au întâlnit astăzi pentru a „întări în continuare mecanismele de descurajare și apărare ale NATO” pe termen lung pentru a face față „o nouă realitate pentru securitatea noastră”. „Descurajarea NATO a fost întărită cu mai multe avioane de luptă, nave și submarine”. Acest lucru a fost declarat de secretarul general al NATO la finalul summitului extraordinar.
NATO: „Patru batalioane noi în Slovacia, România, Bulgaria și Ungaria”
În viitorul imediat, NATO va întări flancul estic prin desfășurare patru unitati noi luptători: vor fi dislocați în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, pe lângă forțele deja prezente din 2014 în Polonia și țările baltice. Pentru un total de 8 grupuri multinaționale de batalion NATO de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
Aliații au convenit, de asemenea, să ofere mai multă asistență Ucrainei, inclusiv din punct de vedere militar. Acestea includ arme antitanc, apărare antirachetă și drone, care s-au dovedit a fi foarte eficiente. Aliații vor „asista apoi Ucraina cu ajutor financiar și umanitar”, a spus secretarul general al NATO.
În plus, Alianța Atlantică anunță intervenții pentru îmbunătățirea apărării comune împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, dar și asistență împotriva atacurilor cibernetice. „Orice este necesar pentru a sprijini Ucraina” și nu numai asta, ci și acelor parteneri riscanți care ar putea sta în cale ca Georgia și Bosnia și Herțegovina „pentru a-i ajuta să-și asigure suveranitatea și să-și consolideze rezistența”, a adăugat Stoltenberg.
NATO: „Rusia negociază cu Kievul, imediat o încetare a focului”
„Rusia trebuie să demonstreze că este serios interesată de negocieri prin implementarea imediată a încetării focului. Solicităm Rusiei să se angajeze în mod constructiv în negocieri credibile cu Ucraina pentru a obține rezultate concrete, începând cu o încetare durabilă a focului și îndreptându-se către o retragere completă a trupelor sale de pe teritoriul ucrainean”, se arată în comunicatul publicat la finalul summit-ului. Alianța Atlantică.
Stoltenberg: „Beijing condamnă invazia”
NATO a vorbit apoi despre rolul Chinei. China, care l-a acuzat dimineața pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că „a răspândit dezinformare” atunci când a adresat o nouă invitație Dragonului de a „condamna invazia” și „să nu acorde sprijin politic și militar Moscovei”, în încercarea de a-l împinge pe Xi. Jinping să-și schimbe poziția față de războiul în curs. Răspunsul chinez nu a întârziat să apară, afirmând că sprijină războiul Rusiei „în mijlocul presiunii internaționale tot mai mari pentru ca Beijingul să se distanțeze de Moscova”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Wang Wenbin a adăugat în briefing-ul zilnic că „Poziția Chinei este în concordanță cu dorințele majorității țărilor și orice acuzație și suspiciune nejustificată împotriva Chinei vor fi învinse”.
Zelensky către NATO: „Avem nevoie de ajutor militar nelimitat”
În discursul său în legătură cu Bruxelles-ul, președintele ucrainean transmite un mesaj puternic Alianței: „Ucraina s-a îndreptat către voi pentru a obține avioanele, pentru a evita atâtea pierderi. Aveți mii de avioane de luptă, dar nu ne-ați furnizat unul singur.” Președintele ucrainean a adăugat apoi: „Aveți cel puțin 20.000 de tancuri. Ucraina a cerut 1%. Dă-le nouă sau vinde-le nouă. Dar nu avem un răspuns clar.” Zelensky a explicat că mijloacele sunt folosite pentru a „debloca orașele noastre, unde Rusia ține ostatici sute de mii de oameni, creând în mod artificial foamea, distrugând literalmente cartierele rezidențiale în cenușă”.
Dar NATO nu a răspuns încă în mod oficial solicitărilor lui Zelensky, limitându-se la a spune că va crește cantitatea de arme precum antitanc, apărare antirachetă și drone.
Zelensky a acuzat apoi Rusia că folosește bombe cu fosfor în Ucraina. Și să fi investit în moarte, în timp ce lumea a investit în viață. Moscova neagă folosirea acestor arme ca fiind „interzisă de convențiile internaționale, de ONU”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei Rusiei la Paris, Alexander Makogonov, pentru Bfmtv.
Stoltenberg a comentat la finalul summitului NATO că „Rusia caută un pretext pentru folosirea armelor chimice acuzând Ucraina că procedează la fel”. Și că „acuzațiile la adresa Ucrainei sunt absolut false și orice utilizare a armelor chimice schimbă total natura conflictului” și „va avea consecințe pe scară largă”, a conchis secretarul general.
