An dificil, cel care se închide pentru mașină. Greu nu de ieri: ne îndreptăm către un 2012 care promite a fi al cincilea an consecutiv cu semnul minus, la nivel european, așa cum a stigmatizat autorizata fișă economică franceză Les Echos cu o săptămână înainte de Crăciun. O altă epocă, vorbind limba celor patru roți, cea de acum cinci ani. 2006 s-a încheiat cu o creștere de +3,4% a înmatriculărilor, din nou pe bază continentală, comparativ cu anul precedent. Care a marcat un -0,5 mai puțin strălucitor față de anul precedent. Însă perioada de doi ani 2003-2004 a închis conturile cu explozie: +1,6% 2004 față de 2003; și un uimitor de +5,1% în 2003 față de 2002. Pe scurt, părea că obiectul mașină era pe cale să înceapă noul secol pe același progres care a făcut-o să fie principalul protagonist al secolului XX. Un concept, chiar înainte de a fi obiect, capabil să schimbe dintr-o singură lovitură, și mereu în bine, categorii precum libertatea și calitatea vieții persoanei. Cu toate acestea, o criză economică globală precum cea care a început în 2007 și apoi a explodat în anii următori a fost suficientă pentru a aduce lumea auto în genunchi. Dar chiar și în acest scenariu departe de a fi captivant, 2011 se încheie aducând cu el (și) câteva evaluări pozitive. Pe scurt, note mari: un poker pozitiv, într-un buletin general care arată aproape doar semne minus și culoare roșie.
9 VOLKSWAGEN Ca marcă, adică ca grup auto. Singurul, dintre cei mari, care închide anul cu semn plus, și nici măcar modest. Și, mai presus de toate, fără sprijinul unei subsidiare, sau al unui brand-soră, din afara Europei, așa cum este cazul de exemplu pentru Renault întărit (și mult) de Nissan. Sau chiar de la Opel cu sprijinul General Motors din SUA. Nu: toate chestiile europene, cel semnat VW. Cu o prezență acum generalizată în diferitele categorii care alcătuiesc universul auto: mașini mici, medii, mari, păianjen, sport și hiper sport, segmente cu toate literele alfabetului. În tot mai multe dintre aceste subdiviziuni, mașinile VW sau Audi sau Lamborghini joacă acum în mod constant roluri principale. Și privesc în afara Europei, în special spre Est, impunând același trend câștigător. Cel strâns legat de calitate.
8 RENAULT Lumea celor patru roți nu face altceva decât să vorbească mult despre mobilitatea electrică, dar puțini încearcă de fapt să facă ceva practic. La câțiva ani de la primele prototipuri de vehicule complet decuplate de motoarele cu ardere internă, deci neapărat poluante, încă ne certăm despre cum să facem baterii care să reziste cu adevărat, care să coste cifre acceptabile, pe care să fie posibil să fie eliminate într-un mod acceptabil din punct de vedere ecologic. Există puține excepții, de la aceasta care este în esență un impas. Printre acestea, grupul Renault Nissan. După un 2011 foarte dificil din punct de vedere al vânzărilor, ex-Régie vorbește despre un 2012 încă caracterizat de pierderi de piață. Dificultăți care nu vor nu atinge nici măcar electricul. Cu toate acestea, Renault insistă: capacitatea sa industrială produce deja 240 de mașini pe an, inclusiv Twizy, Zoe, Kangoo și Fluence. Dar rezoluțiile trebuie să fie gata să dubleze aceste cifre într-un an sau doi. Și mai presus de toate, iată Fluence: prima mașină adevărată, pentru familie, nu un mic cu două locuri, și mai presus de toate deja disponibilă în dealeri. Pretul: 28 mii euro. Plus câteva zeci de euro pe lună pentru a asigura notoriile baterii cu litiu, întreținerea acestora și eventuala înlocuire în cazul unor anomalii, defecțiuni și îmbătrânire.
8 PIRELLI Mulți (uneori chiar și scriitorul) se îndoiau că revenirea lui Pirelli la Formula 1 s-ar putea sfârși cu succes. Sau cel puțin: nu imediat. F1-urile s-au schimbat prea mult în comparație cu când marca PZero a părăsit Marele Premiu în 1991. Prea ușor să ne amintim problemele acuzate la acea vreme de anvelopele italiene la accelerațiile laterale mari și valorile de super-încărcare tipice F1-urilor. Și în schimb: succesul a fost. Performanță excelentă a anvelopelor pe tot parcursul sezonului, fiabilitate perfectă: acestea sunt valorile anului 2011 cu anvelope Pirelli. Dar mai presus de toate: decizia de a face anvelope capabile de viață scurtă, deci cu obligația mai multor opriri la boxe în timpul cursei, ne-a oferit încă o dată Grand Prix spectaculos. Nu într-un mod banal: în orice caz, câștigătorul a fost cel care a interpretat, a muncit și a gestionat cel mai bine aceste anvelope noi și cu totul speciale. Let's Dance a fost reclamația publicitară a Pirelli în campionatul care tocmai a început. Pentru mulți, o erezie: în F.1 trebuie să stai lipit de asfalt, nu să dansezi! Cu toate acestea, a funcționat, chiar și dincolo de atingerea comunicațională a sloganului. Iar pentru 2012, cu atâta experiență acumulată, totul ar trebui să fie și mai bine.
10 PANDAS Panda este simpatic: astăzi așa cum era acum treizeci de ani. Și de aceea acest vot este parțial influențat de această valoare, precum și de o lectură incontestabilă oarecum patriotică. Dar nu există nicio îndoială că Noul Panda este cu adevărat frumos. Mic dar mare. Ieftin, dar bogat în tehnologie și sărac în efecte negative, cum ar fi emisiile. Nou, nou-nouț, nu doar la nume: aspectul simplu și ușor rotunjit, interioarele moderne și rezultatul unor materiale în sfârșit de calitate, le vezi și nu le uiți. Fiat știe acest lucru și pariază foarte mult pe asta. Milioanele de panda noi pe care Marchionne vrea să le producă și să le vândă în următorii 4 ani sunt multe și au o valoare care depășește aspectul economic. A face bani cu mașini mici este dificil: Fiat s-a echipat pentru a reuși. Pornind de la o fabrică din Pomigliano total revoluționată față de cea, adevărată arheologie industrială, care a produs în pierdere. Și asta indiferent de comportamentul personalului, care a împins foarte mult în această direcție. Astăzi, Pomigliano este un exemplu pentru mașina viitorului. Și servește, va servi pentru a împiedica Fiat să-și continue relocarea sălbatică la nivel de producție, în căutarea unor echilibre cost-venituri mai eficiente decât cele permise în părțile noastre.
