Trebuia să fie cea mai așteptată zi a anului, dar, din păcate, este exact invers. The Cupa Mondială din Rusia își deschide porțile și Italia nu este acolo, cu consecința logică că totul pare al naibii de îndepărtat și nu doar pentru kilometrii care despart Roma de Moscova. Luăm act de ceva timp, mai exact de la acea 13 noiembrie în care nu am reușit să înscriem niciun gol împotriva Suediei, dar una este să știi ce se va întâmpla, alta este să te lovești de nas.
Treizeci și două de țări se pregătesc să experimenteze așa-numitele „nopți magice”, pentru noi, însă, va fi doar o emisiune grozavă de fotbal de urmărit în fața televizorului. Pentru că asta rămâne indiferent de prezența noastră și de promisiunile, odată ce pastila amară a fost înghițită, să ne reînvie pentru luna care urmează.
Începem azi cu Rusia – Arabia Saudită (Moscova, ora 17), sub privirile miliardelor de oameni și a lui Vladimir Putin, omul care și-a dorit cel mai mult Cupa Mondială în casa lui, așa cum demonstrează cele 12 miliarde investite în infrastructură. Țarul se așteaptă la o organizare perfectă și un spectacol la egalitate, deși și el știe că Rusia sa nu poate aspira cu siguranță la victoria finală.
Pentru asta sunt Brazilia, Argentina, Germania, Franta, teoretic acolo Spania, chiar dacă ultimele peripeții au pus un mare semn de întrebare asupra lui Ramos și însoțitorilor săi. Da, pentru că la Roja a considerat de cuviință să însuflețeze ajunul cu Demiterea lui Lopetegui, vinovat că a semnat cu Real Madrid fără a-și anunța federația. Un eșec pe care Luis Rubiales nu a reușit să-l treacă pe deasupra și astfel Spania va înfrunta Portugalia cu Hierro ca antrenor, în mod ironic steagul alb.
Doar terenul ne va spune dacă faptul, senzațional la aceste niveluri, va avea sau nu consecințe, în orice caz Furii Roșii sunt în continuare printre favoriți, puternici în campioni precum Silva, Isco, Diego Costa și Iniesta, acesta din urmă cu titlurile încheie o carieră splendidă și de succes. În rest, după cum am menționat anterior, există nume mari obișnuite care se uită cu degetul unul la altul.
Il Brazilia lui Neymar vrea să-l răscumpere pe prostul de acum 4 ani (remiza 1-7 împotriva Germaniei a fost memorabilă) și, pe hârtie, are totul de făcut: verdele și aurul lui Tite au campioni în atac (pe lângă O'Ney acolo sunt Gabriel Jesus și Coutinho), dar și la mijloc (Paulinho și Casemiro) și în apărare (Thiago Silva, Miranda, Marcelo, Alisson) și au pornit să câștige acea cupă care lipsește din 2002.
După Seleçao există cu siguranță Germania campion în vigoare, pe care Loew l-a construit cu un mix de suspecți obișnuiți (Muller, Ozil, Khedira, Neuer, Hummels, Boateng) și câțiva jucători tineri foarte interesanți precum Draxler și, mai ales, atacantul Timo Werner.
Cu Spania (despre care am vorbit deja din belșug) se termină podiumul favoriților, după care sunt outsiderii: cei Franța lui Deschamps (Griezmann, Mbappé și Pogba vedetele) șiArgentina lui Sampaoli (cu Messi, Aguero și Di Maria pe coperta).
Alte echipe naționale interesante? L'Anglia de Harry Kane, the Portugalia de Cristiano Ronaldo, theUruguay de Cavani și Suarez, the Belgia de Hazard, cel Croația de Modric.
Posibile surprize (foarte greu de prezis, altfel nu ar fi astfel) ar putea fi acolo Serbia de Milinkovic-Savic şi Senegal de Koulibaly, care potrivit lui Mourinho va câștiga chiar grupa cu Polonia, Japonia și Columbia.
Echipe de simpatie? Vom vedea, dar între timp să înregistrăm candidaturile de Islanda, Costa Rica e Panama, cu siguranță cel mai acreditat. Un circ frumos de campioni și meciuri care ne va ține companie până pe 15 iulie, ziua finalei de la Moscova: 31 de zile de trăit, chiar dacă doar ca spectatori neutri. Să sperăm că așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată.
