Super Ministerul Tranziției Ecologice. Așa ar trebui să fie numită noua „creatură” grillina, noul dicaster propus de cei 5 Stele prim-ministrului responsabil Mario Draghi în primul rând să-și convingă alegătorii de aderarea noului guvern la proiectul inițial (cum se știe, mediul este una dintre „cinci stele”) și apoi să încerce să implementeze Green New Deal și investițiile Recovery. Planificați în practică, dintre care multe vor fi doar deviate către obiectivele climatice. Totuși, noutatea instituțională nu este absolută, cel puțin în Europa: însuși Draghi, în susținerea nevoii Mișcării, a spus că s-a uitat la modelul francez, care nici măcar nu este singurul. Ceva similar se vede și în Spania, Elveția și Belgia.
Cel mai interesant model rămâne cel francez al „Ministerului Tranziției Ecologice și Solidare”, înființat în 2017 de președintele Emmanuel Macron. Pentru a fi sincer, totuși, nu merge prea bine: încredinţat iniţial unei personalităţi foarte populare precum Nicolas Hulot, fost prezentator TV de programe cu tematică natură, după 15 luni ambițiosul proiect suferă o primă oprire, odată cu demisia ministrului dorit personal de Macron. Planul are un dublu defect: nu este suficient să se respecte acordurile de la Paris, dar în același timp începea să aibă un impact puternic asupra vieții cetățenilor, până la declanșarea în toamnă a protestului vestelor galbene. din 2018, născută tocmai ca reacție la „ecotaxa pe combustibilii poluanți, în special motorina.
Președintele a încercat apoi să îndrepte cursul, susținând și angajamentul ecologist la nivel internațional: mai întâi încercând (în zadar) să-l convingă pe fostul președinte american Donald Trump să semneze acordurile de la Paris din 2015 privind limitarea încălzirii globale, apoi încercând să intercepteze val verde care a apărut la ultimele alegeri administrative franceze, în 2020, când primarii verzi au fost aleși în multe municipalități, inclusiv importante, iar însăși Anne Hidalgo, prima cetățeană ieșită din Paris, a fost reconfirmată grație unui program în întregime către ecologie. Macron, încă înainte de turul electoral, simţise mirosul vântului şi la sfârșitul anului 2019 a lansat „Convenția Climei”, o platformă de 150 de cetățeni trași la sorți, chemată să propună măsuri „de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030”.
Inițiativa a adunat 149 de propuneri, dintre care unele au fost anulate, dar multe implementate într-un proiect de lege prezentat în urmă cu doar două zile: 65 de articole, inclusiv anularea unor rute aeriene dacă trenul durează mai puțin de două ore și jumătate, sau interzicerea publicității pentru energiile fosile (benzină, dar și țigări). Formula nu îi convinge pe experți, care o consideră insuficientă, dar ar putea fi la îndemâna celor 5 Stele, cărora nu le deranjează să-și implice activ electoratul. De asemenea acolo Spania a creat „Ministerul Tranziției Ecologice și Provocării Demografice”: înființat în 2018 de guvernul Sanchez, a reunit funcțiile Energie, Agricultură și Mediu. Functioneaza? Deocamdată a obținut un acord istoric cu sindicatele și companiile pentru închiderea minelor de cărbune.
In Elveția în schimb, în 2019 a fost creat „departamentul super federal” dedicat tocmai tranziției ecologice, care lucrează la o strategie de mediu pe termen lung (2050), care se ocupă și de crearea de locuri de muncă. În cele din urmă, cel Belgia, unde Ministerul Climei, Mediului, Dezvoltării Durabile și Green Deal există din 2020.
