„Bancherii se comportă ca niște riscuri sau ca niște speculatori, dacă se preferă să folosească terminologia economistului Tobin”. Aceasta este oarecum ipoteza de plecare de la care membrul Consiliului de Administrație al CEPS (Centrul pentru Studii Politice Europene) și directorul general al Assonime, Stefano Micossi, și-a elaborat analiza pentru îmbunătățirea propunerilor Basel III și pe care le-a prezentat ieri Comisiei Europene. .
Valoarea capitalul băncilor (K) joacă un rol fundamental în asigurarea stabilității sistemului economic: s-a demonstrat că nivelurile ridicate de levier agregat expun economia, atât financiară, cât și reală, la o instabilitate sistemică ridicată. Prin urmare, controlul lui K trebuie plasat în centrul discuției.
Noile limite impuse de Basel III nu sunt suficient de mari și sunt necesare îmbunătățiri majore suplimentare. Fondul Monetar Internațional și Banca Angliei au arătat că ratele de capital ponderate în funcție de risc nu pot distinge între băncile solvabile și cele insolvabile (vezi graficul din imagine). Așa că Micossi sugerează mai întâi să crește backupul de nivel 1 (prea scăzut la 3%) și să adopte a valoarea absolută a pârghiei (active totale/capital propriu) suficient de scăzut pentru a conține instabilitatea sistemică (între 10 și 15 de puncte). „Un raport de levier neponderat bazat pe o definiție simplă și clară a capitalului propriu” ar permite capitalului să își îndeplinească cele 3 funcții principale: să consolideze stabilitatea sistemului, să permită autorităților de reglementare să acționeze rapid în cazul neimplementarii regulilor și să restabilirea unei egalităţi competitive.
De asemenea, trebuie să îmbunătățim arhitectura sistemului de reglementare pentru descurajează hazardul moral printre bancherii care, în calitate de asumatori de riscuri, nu au nicio reținere în a-și urmări obiectivele. Reglementarea financiară trebuie să asigure că toate acestea sunt „internalizate” în bănci externalități negative care sunt o consecinţă directă a asumării unor riscuri de către instituţiile de credit.
Micossi sugerează și adoptarea unuia Acțiune corectivă promptă (PCA) pe modelul legii deja în vigoare în Statele Unite, care pedepsește instituțiile financiare care prezintă o înrăutățire progresivă a cotelor de capital.
În plus, băncile ar dori să adopte un procent ridicat de Coco bond (chiar 100% din K sau 10% din toate activele), astfel încât să se lege componenta derivată de acordurile de la Basel. Obligațiunile contingente convertibile – pe scurt obligațiuni coco – sunt obligațiuni bancare, convertibile în acțiuni numai dacă Tier core 1 respectă cerințele de capital stabilite de lege.
În cele din urmă, Basel III ar trebui să ofere a reforma asigurării depozitelor și o procedură credibilă pentru rezolvarea problemelor bancare.
Pentru a descărca raportul complet prezentat de Stefano Micossi Comisiei Europene faceți clic aici.
Atașamente: S…crap_Basel_K_rules_23 noiembrie 2011_final.ppt
