Reforma fiscală, salariul minim, plasele de protecție socială, venitul de bază. Și totuși prezidențialismul, atacul extremei drepte asupra CGIL și amenințarea anarhistă, scăderea natalității și violența împotriva femeilor. Acestea sunt subiectele abordate de prim-ministru Giorgia Meloni în timpul discursului său de la Congresul CGIL la Rimini, primul premier care a participat de 27 de ani la evenimentul sindical. Ultimul a fost Romano Prodi în '96.
Meloni a fost întâmpinat de unele dispute organizat de grupul minoritar intern al CGIL. În afara centrului de conferințe au fost arborate bannere cu cuvintele: „Meloni: nu în numele nostru. Cutro: massacre di Stato”, înconjurat de jucării drăgălașe. Înăuntru, când Meloni a urcat pe scenă, câțiva dintre cei prezenți au cântat din public "Buna frumoaso".
Premierul a răspuns mulțumind tuturor CGIL, inclusiv „celor care m-au contestat cu lozinci eficiente, chiar dacă nu știam că Chiara Ferragni a fost muncitor de metal”. Referirea este lacrede-te nepoftit” cu care protestatarii parafrazaseră stola folosită de Ferragni la Sanremo.
Mă simt huiduit de la 16 ani. Aș putea spune că sunt un Cavaler de merit pe aceasta”, a comentat Meloni, care a adăugat apoi: „Nu scap de un context știind că este un context dificil. Nu mă sperie. Motivul pentru care am decis să fiu aici este mai profund. Astăzi sărbătorim nașterea națiunii noastre. Contrastul este pozitiv are rol educativ, unitatea este altceva, este un interes superior, este destinul comun care dă sens opoziției”, a explicat el.
Meloni la congresul CGIL privind salariile și reforma fiscală
Prim-ministrul a trecut apoi la principalele teme ale discursului său: „Salariile au fost înghețate de 30 de ani– a spus el – fapt șocant pentru că Italia are salarii mai mici decât înainte de 90, când încă nu existau telefoane mobile. Și în Germania și Franța au crescut cu 30%. Înseamnă că soluțiile identificate până acum nu au mers bine și că trebuie să ne imaginăm o nouă cale care să parieze totul pe creșterea economică”. Răspunsul? „Concentrați-vă pe creștere". „Venim dintr-o lume în care se credea că sărăcia poate fi desființată și locurile de muncă create prin decret – a explicat el – Astăzi cineva cere ca Statul, prin lege, să creeze un salariu mare prin decret. Dar nu este cazul și am văzut-o: companiile și muncitorii lor creează bogăție, statul trebuie să facă regulile. Iar provocarea este să punem companiile și muncitorii în cele mai bune condiții pentru a-l crea și a-l face să reverbereze asupra tuturor”.
Aceasta este viziunea care stă la baza reforma fiscală aprobată ieri de consiliul de miniștri, o reformă „care după părerea mea a fost respins în grabă de unii”, a spus Meloni referindu-se tocmai la CGIL.
Reforma fiscală, a subliniat el, „este concentrată pe cei mai fragili, pe clasa de mijloc„. Apoi, premierul a enumerat obiectivele delegației, fără însă a vorbi de acoperirea și resursele necesare finanțării măsurilor avute în vedere: „A reducerea progresivă a cotelor impozitului pe venitul personal, ceea ce nu înseamnă a face să dispară progresivitatea prin extinderea semnificativă a grupului celor care se încadrează în prima rată pentru a include în cadrul acestuia mulți angajați; introducerea și pentru angajații a taxă fixă mică privind sporurile salariale: recunoașterea principiului meritului; să facă deductibile beneficii precum transportul, educația și să le facă monetizabile i beneficiu secundar de exemplu în cazul nașterii unui copil; dorim ca contribuțiile lucrătorilor la organismele bilaterale să fie deductibile și să-și detaxeze inițiativele în favoarea lucrătorilor; aliniază angajații și pensionarii la cel mai înalt nivel de zonă fără taxe; coborâți treptat— Ires".
Meloni la congresul CGIL: „Nu salariului minim, da prelungirii contractelor colective”
Premierul și-a reiterat opoziția față de introducerea salariul minim, avizat în schimb de CGIL. „Nu este calea corectă, ar favoriza cele obișnuite”, a spus el. „Putem încerca să lucrăm împreună cu a sistem universal de protecție socială care îi protejează în același mod pe cei care își pierd locul de muncă, fie că sunt independenți, angajați sau așa-zișii lucrători atipici. Oferiți tuturor cele mai bune garanții posibile, dar că sunt aceleași. Garantați aceleași drepturi. Negarantarea unei cetăţi de garantate”, a spus Meloni care a adăugat despre salariul minim: „Stabilirea prin lege a unui salariu minim riscă să nu devină o protecţie suplimentară, ci o protecţie substitutivă. Ai ajunge să faci altul favorizează concentrările economice".
Pentru Meloni, soluția potrivită este, în schimb, aceea de extinde „negociere colectivă. Nu trebuie să existe muncitori din Serie A și muncitori din Serie B. Cine merită delegarea sindicală și cine nu”. Premierul a reamintit apoi că a alocat „300 de milioane de euro pentru un salariu mai important pentru lucrătorii din școală” și și-a confirmat intenția de a „crește cele mai mici pensii și de a reduce pană fiscală pe care guvernul anterior și-a imaginat că se va încheia anul acesta”. el a spus: "
Meloni privind venitul de bază: „A eșuat”
Numărul unu al Palazzo Chigi a reiterat respingerea fără apel a Venitului de Cetățenie: „Și-a eșuat obiectivele pentru care s-a născut pentru că în amonte este o eroare: a pune în aceeași căldare cine putea munci și cine nu putea munci, punerea laolaltă a politicilor sociale și a politicilor active de muncă”.
Prin urmare, a susținut Meloni „eliminarea venitului de bază pentru cei care nu vor să lucreze. Este o necesitate”, a spus el. Apoi, răspunzând la întrebarea lui Landini „ce au făcut săracii Guvernului?”, premierul a declarat: „Nu vrem să-i ținem în sărăcie. Singura modalitate de a atinge acest obiectiv este prin muncă. Venitul – a adăugat el – era de așteptat ca instrument de tranziție. Ei bine, sunt oameni care îl primesc de trei ani și sunt mai săraci decât înainte. Această măsură a eșuat. Nu cred că cei care sunt apți de muncă ar trebui să fie întreținuți de stat cu banii celor care muncesc din greu și primesc un salariu puțin mai mare decât veniturile lor”.
Meloni asupra atacurilor asupra CGIL și a anarhiștilor
„Am crezut că vremea confruntării ideologice acerbe a trecut în urmă și în schimb în ultimele luni, din păcate, mi se pare că sunt tot mai frecvente semne de revenire la violența politică, cu atacul inacceptabil al exponenților de extremă dreapta asupra CGIL” și acțiunile „ale mișcărilor anarhiste care se referă la Br”. Cuvinte care au reușit să smulgă scurte aplauze din partea publicului.
„Este necesar ca toate forțele politice, sindicatele și organismele intermediare să lupte împreună împotriva acestei derive”, a spus premierul care a reamintit Marco Biagi, cu două zile înainte de aniversarea asasinarii sale de către Noile Brigăzi Roșii.
Prezidenţialismul, planul Mattei şi „glaciaţia demografică”
Ne confruntăm cu glaciația demografică, pentru a aborda această problemă, cred că provocarea este aceea a unui plan economic și cultural impresionant de relansare a centralității familiei”, a spus Meloni. Scopul este de a pleca „de la sprijinirea muncii femeilor, la stimulente pentru cei care angajează femei și proaspete mame, cu instrumente de reconciliere acasă-trebări și o fiscalitate care să țină din nou în considerare componența unității familiale”.
„Sunt încrezător că în următorii ani se pot deschide și noi sectoare legate de strategiile industriale pe care le creăm. A existat o lipsă de viziune în acest sens care a reținut Italia și ne-a legat prea mult de unele țări”, a spus premierul, explicând că „în schimb intenționăm transforma Italia în centrul de aprovizionare cu energie al Europei, a Mediteranei, cu planul Mattei care este un model de colaborare neprădătoare și de a ajuta țările africane să trăiască bine”. Planul Mattei, asigură el, „este cel mai uman răspuns la imigrație”. Meloni a crescut apoi reforma prezidentiala, unul dintre caii de război ai FdI în campania electorală: „Dacă în trecut nu a fost o alegere clară în privința politicilor industriale, este pentru că politica a avut un orizont scurt. O politică industrială pe termen lung nu poate fi însoțită de guverne care durează câteva luni”, a spus premierul, adăugând că „Nu ne dăm seama cât de mult ne-am plătit. instabilitate politica, în ceea ce privește fiabilitatea internațională, în ceea ce privește concentrarea energiilor și resurselor pe obiective strategice majore. Acesta este motivul pentru care continui să fiu sigur că o reformă în sensul prezidențial, sau în orice caz o alegere directă a executivului de vârf, este, din respect pentru voința populară, dar și pentru stabilitate, una dintre cele mai puternice dezvoltări. măsuri pe care ni le putem imagina pentru această națiune”.
