Acțiune

Mediterana: o scufundare în deșeurile de plastic

Din ENIDAY – „După clipa magică în care ochii mi s-au deschis în mare, nu mi-a mai fost posibil să văd, să gândesc, să trăiesc ca înainte”, a spus Jacques-Yves Cousteau, un ofițer de marină francez care și-a petrecut toată viața navigând. mările pentru a le studia. În decurs de treizeci de ani, situația va fi diferită și când ochii noștri se vor opri la orizont pentru a scana marea, vor vedea doar un val de plastic...

Mediterana: o scufundare în deșeurile de plastic

De când a fost descoperit, polimerul folosit pentru creați plastic a găsit rapid o utilizare pe scară largă, și datorită apariției bunurilor de larg consum și extracției hidrocarburilor care au favorizat utilizarea sa. The dezvoltare tehnologica si economica ei au făcut restul, reducând prețul acestui material, permițându-i astfel să-și găsească o utilizare largă în diverse sectoare. Acolo cresterea productiei a fost exponențial de-a lungul timpului: am trecut de la producerea a aproximativ 2 milioane de tone de plastic pe an, o cifră care datează din anii 50, la astăzi în care producția mondială este estimată a fi egală cu 380 de milioane de tone. Prognozele viitoare prevăd 25 de mii de milioane de tone până în 2050.

Cifre uluitoare dacă crezi că poți reciclați doar 20% corect a întregului plastic produs și introdus pe piață. Restul se termina bruciate, contribuind la ridicarea nivelurilor de poluarea aerului cu toate problemele conexe precum încălzirea globală saudispărut în mediu cu impact negativ asupra florei și faunei. Cei care suferă de această situație sunt mai presus de toate mările planetei noastre: până în 2050, anul în care se estimează că plasticul va atinge vârful maxim de producție, mai multe reziduuri de plastic decât peștii vor înota în apele sărate din întreaga lume. A suferi de această pagubă enormă este, de asemenea Marea Mediterana.

Un studiu recent efectuat pe plajele italiene a arătat că, în medie, la fiecare 100 de metri de nisip există 670 de deșeuri abandonate, dintre care 84% sunt plastic. Potrivit unor studii, concentrația de plastic din apele noastre este proporțional mai mare decât cea din Oceanul Pacific unde se găsește faimosul plastic Mare Pacific Garbage Patch, ainsulă de plastic de dimensiuni imense, cu o suprafață de 3 ori mai mare decât a Franței, cea mai mare cunoscută până acum și care s-a format într-un singur punct datorită vortex subtropical care determină curenţii oceanici.

Daunele aduse ecosistemului marin sunt imense mai ales pentru o mare, precum Marea Mediterană, în care din cauza Strâmtoarea Gibraltar înlocuirea întregii ape prezente are loc într-un ciclu de 100 de ani. Strâmtoarea este de fapt singurul acces la Oceanul Atlantic, dar nu este suficient de largă pentru a permite o reciclare rapidă a apei. Situație agravată și mai mult de poluarea cauzată de traficul maritim care este estimat la 30% din traficul mondial. Scurgeri de material plastic în apă este cauza numeroase probleme: aproape 8% din toate speciile marine cunoscute până în prezent trăiesc în întreaga zonă mediteraneană.

La a dispărut oricare dintre acestea ar duce la pagube enorme la echilibru marin fragil, cu pagube care nu trebuie subestimate pentru bunăstarea acestei mări și impactul ei asupra vieții noastre de zi cu zi. De fapt, dispariția unui animal are repercusiuni negative asupra întregului lanț ecosistemic implicat. Fără a număra daune colaterale. Prezența mai mică a peștilor pune, de asemenea, în pericol viața păsărilor, punând biodiversitatea în pericol grav. Confruntat cu o problemă de această amploare rămâne urgentă găsi o soluție. Printre liniile directoare propuse chiar de Uniunea Europeană se numără și obligația de a reduce cât mai mult utilizarea plasticului, de exemplu prin înlocuirea pungilor de plastic din departamentul de fructe și legume al supermarketurilor cu altele biodegradabile; reciclați cât mai mult cu o sortare corectă și evitați dispersarea în mediu.

Cu toate acestea, aceste soluții par să nu fie suficiente și din acest motiv le studiază și le introduc pe piață bioplastice care derivă din produse regenerabile, ca porumbul. Dacă pe de o parte sunt cea mai bună soluție pentru a reduce dispersia microplasticelor în apele din întreaga lume, pe de altă parte creează alte probleme: au nevoie de spații mari pentru cultivare, care ar putea fi în schimb dedicate producției de culturi pentru oameni, și necesită o aprovizionare cu adevărat considerabilă de apă dulce pentru irigare.

Între timp se studiază și soluții pentru curăță mările din plasticul prezent, reducând astfel rata mortalității în creștere a numeroase animale. Să ne gândim, de exemplu, la Tartarughe, dintre care 52% au ingerat reziduuri de plastic cel putin o data in viata, cu pagube enorme, de multe ori chiar fatale. Așa s-au născut asociațiile să curețe apele, de foarte multe ori cu ajutorul roboților, apoi reciclarea plasticului colectat pentru a face alte produse, iar curenții sunt studiati pentru a înțelege mai bine unde va avea loc acumularea acestui material și astfel să-l putem colecta mai repede.

De la Eniday.

cometariu