Astăzi, toți ochii sunt ațintiți spre Montecitorio. Dar chiar de cealaltă parte a Pieței, în sala de conferințe cu același nume, s-au adunat reprezentanți ai Partidului Verzilor Europene și ai diferitelor organizații neguvernamentale pentru a continua dezbaterea pe tema Propuneri verzi pentru a ieși din criză. „Nu suntem doar romantici, care avem idei poetice și drăguțe”, punctează Pierre Jonckheer, președintele Green European Foundation, „dar facem propuneri concrete și credem că acestea trebuie să înceapă să facă parte din reflecția comună”. În Italia ca și în Europa, pentru că „orice scenariu care prevede fragmentarea zonei euro este inacceptabil pentru noi”.
„A noastră este o judecată negativă asupra manevrei prezentate de premierul Mario Monti”, a precizat Giulio Marcon, purtătorul de cuvânt al ONG-ului. hai sa ne dezechilibram!. „Ne așteptam la o deschidere mai mare, la o schimbare mai radicală. Este o manevră care nu asigură creșterea. Nu există politici inspirate de durabilitate. Este doar o chestiune de mare pedeapsă care va fi totuși plătită de oamenii săraci”.
Prin urmare, Verzii au propunerile lor concrete și regretă că nu au fost luați în considerare suficient. „Declarația de la Paris”, document la care au aderat toți exponenții Verzilor Europeni (cu excepția Suediei și Regatului Unit), este calul de bătaie cu care Jonckheer speră să cucerească Bruxelles-ul pe 8 și 9 decembrie. Verzii propun o „Noua ofertă verde” capabile să relanseze economia, să regândească importanța politicii și să ducă mai departe un nou model de dezvoltare. Pentru a da un nou impuls producției, dar unul singur producție durabilă. Și să creeze ocupație pentru a sprijini consumul eco-durabil. In sfarsit mai presus de toate redistribuie averea, pentru că în ultimii ani decalajul dintre bogați și nu a crescut disproporționat.
În ceea ce privește finanțele publice, Verzii își propun să reducă cheltuielile militare și finanțarea lucrărilor majore, favorizând în schimb proiectele mici care demarează mai repede și dau un impuls economiei în scurt timp. Ei insistă și asupra necesității unuia politica de legalitate si justitie fiscala, unul dintre punctele pentru care reproșează manevra Monti că nu a luat măsuri adecvate. În cele din urmă, au scopul de a crea un impozitare ecologică, pe baza unei taxe pe carbon pe emisiile de CO2. (Descarcă cel de-al 13-lea raport al Sbilanciamoci!)
Nu atât mânia este cea care caracterizează atitudinea ecologiștilor față de noile măsuri ale Executivului, ci mai degrabă o anumită deziluzie. Prevalează un sentiment de dezamăgire față de un Guvern care, tocmai ca tehnician, ar fi putut face loc unor idei noi și a încercat să lanseze un noul model de dezvoltare economică ecologică și durabilă. Dar măsurile lui Monti sunt răspunsul la o soluție pe termen foarte scurt. Este important ca dialogul să se intensifice și ca propunerile lor să fie difuzate în continuare în rândul opiniei publice. Numai așa, poate, chiar și clasa conducătoare se va putea răzgândi.
