În afară de Mes. Acolo meciul adevărat din 2023 este cel care se va juca în Europa din summit-ul șefilor de guvern del viitoare 9-10 februarie: este iată că Italia va fi jucat oportunitati de crestere a economiei noastre. În concluzie: Da unei politici industriale comune printre cei 27 printr-un „Fond pentru Suveranitate Economică”. Nu ajutorului de stat fără constrângeri precise, o capcană mortală pentru companiile din țări care, precum Italia sau Spania, nu au cele mai solide economii în spate.
Pe scurt, după atâtea lupte, cel lumea post-globală. O mare oportunitate de profitat, dar și riscul de a acționa ca o vază de lut într-o confruntare cu SUA (și China) care promite să ia foarte puțini prizonieri.
Macron: este nevoie de ajutor de stat, favorizând „Cumpărați Europa”
Aceasta este preocuparea Emmanuel Macron care, într-una scrisoare trimis partenerilor UE la 9 ianuarie ha a invocat un șoc care le facilitează un ajutor de stat în interiorul Europei, favorizând însă „Cumpărați Europa” în ordinele publice. Și, tocmai pentru a sublinia importanța temei, impulsul președintelui coincide cu cel misiune prin Europa de francezul Thierry Breton, comisarul UE pentru piața unică care a vizitat deja Polonia, Belgia și Spania pentru a lansaidee de fond pentru a sprijiniindustria europeană. Ce marime? „IRA americană – spune Macron – valorează 2% din PIB-ul SUA. Trebuie să răspundem cu o inițiativă similară”.
Exemplul legii americane (IRA): de la începutul anului au fost deja alocate industriei 370 de miliarde de dolari
Da, totul vine de laliră, care reprezintă „Legea de reducere a inflației”, legea SUA în vigoare de la începutul anului 2023 care alocă 370 miliarde de dolari in favoarea a industriei americane. Obiectivul declarat este promovarea industriei verzi, dar de fapt este mai presus de toate a ajutor de stat extraordinar unor sectoare: 200 de miliarde de dolari sunt alocate pentru a sprijini achiziționarea de mașini electrice (7,600 USD per vehicul) furnizat produs pe pământ american cu un procent precis de materiale fabricate în SUA. Aceeași atitudine a avut loc pe partea din față a chipsuri. Biden i-a convins pe giganți de Taiwan să transfere o mare parte din investiţiile viitoare pe pământ american.
Pentru grupurile europene, condițiile din SUA sunt mai atractive
Între timp americanul Intel a cerut Germaniei să mărească ajutorul deja planificat pentru o fabrică din Saxonia ameninţând că se întoarce acasă având în vedere stimulentele oferite de SUA. „Nu trece o zi fără ca un grup industrial european să-și anunțe intenția de a crește în SUA”. Așa a denunțat un editorial din Le Monde în decembrie, citând, ca exemplu, alegerile lui Volkswagen și bmw dar şi a belgianului Solvay sau francezi Sfântul Gobain mai degrabă decât de Iberdrola. De atunci lista a fost extinsă și din cauza greutății stimulente din SUA (inclusiv planul de ajutor pentru investiții în semiconductori) ar trebui adăugat costul energiei, adevăratul Călcâiul lui Ahile al industriei europene mai mult silit sa faca fata regulile și constrângerile de mediu mai stricte decât concurenții.
Von den Leyen: pregătim un plan de creștere a finanțării UE
În acest cadru s-a maturizat impulsul președintelui francez, convins că inițiativele europene de atenuare a pozițiilor americane sunt menite să obțină rezultate modeste. Acolo replica Ursulei Von den Leyen, care a urmărit personal negocierile cu SUA, a sosit ieri la Davos. Desigur, deocamdată rezultatele nu sunt acolo. „Unele elemente ale Legii de reducere a inflației ridică diverse preocupări cu privire la stimulente specifice pentru companii – a recunoscut el – Dar pentru aceasta lucrăm cu SUA pentru a găsi o soluție, de exemplu, făcând companii europene iar mașinile electrice europene pot beneficia și ele” de programul de ajutor de 369 de miliarde de dolari.
Pe scurt, deocamdată nu este o declarație de război. Dar președintele însăși a trebuit să facă un pas mai departe decât doctrina ajutorului de stat: UE trebuie să „facă tranziția spre zero emisii fără a crea noi dependențe” și pentru a face asta „avem un plan. A Plan industrial pentru Green Deal”. În esență, „the un ajutor de stat ar fi unul soluție limitată": Pentru evita fragmentarea ale pieței unice „trebuie creșterea finanțării UE” și „pentru termen mediu vom pregăti o fondul suveran european în revizuirea intermediară a situațiilor noastre financiare din 2023”. La nivel de reglementare, „vom propune a noul „NetZero Industry Act” conform legii Chips Act.
Ajutorul de stat nu mai este un tabu, nici măcar în Germania
Un pas în direcția indicată de Macron, pe care l-a preluat în ultimele zile consimtaminte neasteptate. Acum câteva zile, pentru prima dată, un document al SPD, partidul cancelarului german Olav Scholz, s-a declarat în favoarea și acum ne schimbăm: un document al Social-democrației germane, partidul cancelarului Olav. Scholz, a declarat el în favoarea uneltelor pe care îi oferă companii europene de subvenții pentru a fi utilizate pentru finanțarea conversie „verde”. a proceselor lor de producție, astfel încât să se pună în situația de a ține competiția cu firme rivale din SUA. Și chiar și comisarul de concurență Margrete VESTAGER, mereu ostil extinderii limitelor ajutorului de stat, a vorbit despre posibilitatea introducerii unor noi forme de „finanțare comună”.
Dar opoziția față de datoria comună rămâne
La dar drumul rămâne în sus. Când trecem de la indicații de principiu la acțiuni mai concrete, apar problemele reale, cele financiare înainte de toate. În ciuda documentului SPD în favoarea finanțării comune, guvernul lui Olaf Scholz rimane împotriva altor datorii comune. Pentru Berlin, există încă o mulțime de bani disponibili prin Fondul de Recuperare, RePowerEu și Banca Europeană de Investiții. Von der Leyen însăși nu a oferit detalii cu privire la modul de finanțare a Fondului comun. Despre asta vom vorbi mai târziu, după ce am depășit, printre altele, ostilitatea țărilor din Nord, începând cu președinția suedeză a UE, care este împotriva datoriei comune și sceptică în privința ajutorului de stat. „Trebuie să discutăm despre cum să atragem afaceri pe baza meritelor noastre pe termen lung și nu pe baza ajutorului de stat pe termen lung”, a avertizat premierul Kristersson.
Diferențele dintre țările UE
Așa cum se întâmplă întotdeauna în Europa dezbatere promite să fie lung și articulat. Dar vremurile sunt scurte. Nu numai din cauza presarii companiilor de peste ocean, ci si din cauza problemelor de industriile UE probabil să coincidă cu vremurile recesiune temută. Fondul pentru Suveranitate Economică ar putea ajuta la evitarea riscului de a criza monetară. Nu întâmplător vestea daului Fondului Social Democrați a coincis în urmă cu câteva zile cu scăderea spread-ului dintre Btp și Bund.
Pe de altă parte, siding-ul pentru un fond european sunt în mod evident țările mediteraneenecel mai slab din punct de vedere financiar. În lipsa unui plan comun, de fapt, industriile spaniole și cele ale țării noastre ar fi afectate de două ori: pe lângă confruntarea cu puterea excesivă a SUA, și cea cu Germania. tentat, ca și în cazul gazelor, să afirme cea mai bună sănătate financiară față de ceilalți parteneri. În acest sens, precedentul ajutorului de stat acordat pentru a reacţiona la efectele conflictului din Ucraina este valabil. Pana acum Commissione aprobat 170 masuri nationale pentru o valoare de 540,2 miliarde euro. Acolo Germania ia partea leului: guvernul de la Berlin a notificat 49,33% din toate ajutoarele aprobate de Comisie. Acolo Franța este pe locul doi cu 29,92 la sută. Pe al treilea există Italia, dar cu un decalaj impresionant dacă ne gândim că este a treia economie ca mărime din UE: 4,73 la sută din totalul ajutoarelor aprobate. Clasamentul continuă cu Danemarca (4,48 la sută), Finlanda (3,24 la sută) și Spania (1,86 la sută). Germania, o economie care reprezintă 25% din PIB-ul UE, a acordat jumătate din ajutorul de stat care este în vigoare din 24 februarie.
Pentru a evita aceste denaturări, angajamentul principal trebuie să privească UE în ansamblu. O întreprindere improbabilă, dar necesară pentru că, așa cum spunea însăși Verstagen, există „riscul de fragmentare a pieței unice”. Aceasta este marea dilemă a UE: ruperea barajului ajutorului de stat înseamnă a oferi un avantaj țărilor care și-l permit în detrimentul companiilor statelor membre fără spațiu fiscal. O putem evita? Probabil că da, dar de acum încolo este interzis să ratezi o singură mișcare. Mai ales în numele unei suveranități oarecum zdrențuite care în jocurile care contează nu face decât să provoace pagube.
