Acțiune

Luiss, cutremur și conturi publice: punerea Italiei în siguranță, dar nu în datorii

LUISS, policy brief al Școlii de Economie Politică Europeană cu document de analiză și propuneri de Bastasin, L. Bini Smaghi, Messori, Micossi și Toniolo – Regulile de flexibilitate pot fi aplicate reconstrucției post-seism, dar nu și planului de investiții pe termen lung pentru securitatea tarii. Mai bine să urmăm alte soluții, implicând atât persoane private, cât și Europa.

Luiss, cutremur și conturi publice: punerea Italiei în siguranță, dar nu în datorii

Finanțarea măsurilor de reconstrucție și siguranță după cutremurul din Valle del Tronto riscă să deschidă o nouă dispută între guvernul italian și Uniunea Europeană, în special cu privire la metodele de contabilizare a acestor cheltuieli în calculul deficitului și datoriei publice.

Necesitatea de a da un răspuns financiar la tragedia umană și la pierderea de capital social cauzată de cutremur se ciocnește de fragilitatea bugetului public italian și necesită o evaluare a coerenței cu procedurile europene privind deficitul excesiv și cu „Pactul fiscal”.

Pe lângă faptul că dezvăluie greșelile trecute în îngrijirea terenurilor, cutremurul demonstrează cum o datorie publică mare îngreunează gestionarea eficientă și echitabilă a evenimentelor negative și, în acest fel, împiedică creșterea economică și socială echilibrată și durabilă.

Acest Policy Brief arată că, fără a aduce atingere necesității unei gestionări echilibrate a soldurilor bugetare publice pentru evoluția țării noastre, normele europene actuale fac posibilă înfruntarea problemelor economice generate de reconstrucția în Valle del Tronto și că, în caz contrar, din ceea ce par să sugereze unele reacții imediate, nu există motive specifice pentru tensiune cu instituțiile europene.

Însăși Comisia Europeană a indicat, prin purtător de cuvânt, că normele actuale ale UE permit „excluderea costurilor pe termen scurt ca răspuns la dezastre majore”. Aceste costuri „sunt considerate măsuri unice și sunt excluse de la ajustările fiscale atunci când se evaluează respectarea Pactului de Stabilitate”.

Mai mult, aceste principii au fost deja aplicate în trecutul recent „pentru cutremurele din Abruzzo și Emilia-Romagna”. Un posibil motiv de tensiune constă în faptul că și guvernul italian pare să dorească să solicite excluderea investițiilor legate de un plan pe termen lung de consolidare a protecției antiseismice a țării.

În acest sens, însă, Comisia a înghețat așteptările: „nu facem comentarii cu privire la un plan care nu ne-a ajuns”, adăugând că Comunicarea sa privind flexibilitatea din ianuarie 2015 „este foarte specifică” în ceea ce privește tipurile de investiții care pot fi excluse din soldurile bugetare. Poziția Comisiei a stârnit reacții furioase din partea politicienilor și comentatorilor italieni.

Descărcați documentul complet în PDF

cometariu