Parțial promovat. Comisia Europeană a publicat avizul mult așteptat cu privire la Legea bugetului Guvernului Meloni, exprimând perplexitatea – așa cum a făcut deja Banca d'Italia – despre măsurile acum celebre referitoare la creșterea plafonului la numerar și posibilitatea comercianților de a refuza plățile cu POS până la 60 de euro. Bruxelles-ul a criticat și măsurile privind pensiile și anularea datoriilor de până la o mie de euro, aceasta din urmă definită drept „amnistia”. Pe de altă parte, prudența dată de limitarea cheltuielilor curente este pozitivă.
În general, Manevra „este conformă” recomandărilor exprimată de Bruxelles în iulie și conține ipoteze macroeconomice „plauzibile” atât pentru anul viitor, cât și pentru 2023. „Evaluarea de către Comisie a impactului bugetar al măsurilor de politică fiscală este în mod substanțial în concordanță cu cea a guvernului”, subliniază executivul comunitar.
„O judecată generală pozitivă cu câteva remarci critice”, comentează el comisarul UE pentru economie Paolo Gentiloni, potrivit căruia Bruxelles-ul ceruse Italiei să „țină sub control cheltuielile curente într-o perioadă ca aceasta caracterizată de inflație ridicată și înăsprire a politicii monetare și această recomandare de precauție a fost percepută de guvern”, a spus fostul președinte al Consiliului.
Multumit ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti. „Comisia ne-a promovat manevra, judecând-o „în linie”: Italia este, prin urmare, inclusă în jumătate din țările europene care sunt de partea dreaptă. Acest rezultat este o mare satisfacție. Am negat bufnițele naționale: seriozitatea și responsabilitatea dau roade și vor continua să stea la baza tuturor deciziilor noastre”.
Comisia UE: „Fii atent la cheltuielile curente”
În Legea bugetului 2023 „Italia limitează creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național și intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică”, se arată în avizul Comisiei UE care subliniază însă că țara noastră nu a „făcut încă progrese în ceea ce privește structura parțială a recomandări fiscale cuprinse în recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european” care, printre altele, a cerut Italiei să pună în aplicare legea reforma fiscala astfel încât să reducă în continuare impozitele pe muncă și să crească eficiența sistemului fiscal”. Executivul UE „invită, prin urmare, autoritățile să accelereze progresul”.
În sfârșit, Comisia subliniază importanța pentru Italia, ca și pentru toate statele membre, ca extinderea măsurilor de sprijin împotriva costurilor ridicate ale energiei sau orice măsuri noi să se concentreze mai bine „pe cele mai vulnerabile gospodării și cele mai expuse afaceri, să mențină stimulentele pentru reducerea cererii de energie și să le retragă atunci când presiunea asupra prețurilor la energie se diminuează”.
„Proiectul de plan bugetar al Italiei respectă recomandările UE pentru 2023”, a scris pe Twitter Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. „Cu toate acestea, ar trebui să vizeze mai bine măsurile energetice pentru a reduce cererea și a ajuta cei mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să țină cont de cheltuielile curente și să mențină ritmul reformelor și al investițiilor”, a adăugat el.
Creșterea plafonului de numerar și limitele Pos respinse
Gentiloni a evidențiat că în Manevră „s-ar putea să existe unele măsuri specifice care pot viza sau au vizat obiective ale Pnrr și că este necesar evită contrazicerea, răsturnarea. În special, aceasta se referă la unele obiective legate de plăți digitale. Acesta este elementul care poate traversa două terenuri distincte precum legea bugetară și Pnrr. O discutăm cu autoritățile italiene”.
Bruxelles a scris de fapt în alb-negru că unii măsurile „nu sunt consistente cu recomandări specifice țării. La 9 iulie 2019, Consiliul, printre altele, a recomandat Italiei să combată evaziunea fiscală, în special sub formă de nefacturare, inclusiv prin consolidarea utilizării obligatorii a plăților electronice, inclusiv prin scăderea pragurilor legale pentru plățile în numerar, precum și ca să implementeze pe deplin reformele pensiilor pentru a reduce ponderea pensiilor în cheltuielile publice”.
Concret, măsurile criticate sunt trei: „o prevedere care ridică plafonul pentru tranzacțiile cu numerar de la 2.000 la 5.000 euro; A măsură echivalentă cu o amnistie care permite anularea datoriilor fiscale anterioare aferente perioadei 2000-2015 si care nu depasesc 1.000 euro; si posibilitatea de a refuza plățile electronice pentru o sumă mai mică de 60 de euro fără a fi sancționat”. Această din urmă măsură s-ar putea schimba în curând. Potrivit zvonurilor, de fapt, Guvernul intenţionează să reducă limita în care este posibil refuzați plățile cu Pos de la 60 la 40 de euro.
În hotărâre există și o referire la pensiile. Bruxellesul critică „reînnoirea în 2023, cu criterii de vârstă mai stricte, a schemelor de pensionare anticipată care au expirat la sfârșitul anului 2022”.
În ce stadiu se află manevra?
Între timp, în Parlament, Manevra este practic blocată. În încercarea de a accelera procesul dar și de a reveni la fondurile disponibile – doar 400 milioane de euro – majoritatea încearcă reduce numărul de amendamente la legea bugetului prezentată de partide la guvern, aducându-le de la 200 la 60. Totodată, opozițiilor li s-a cerut să reducă amendamentele raportate de la 250 la 150.
Pe baza așteptărilor, Guvernul va prezenta un maxi-amendament care să cuprindă cele mai importante măsuri: de la majorări la pensiile minime (redimensionate față de textul dat publicității de Palazzo Chigi) la opțiunea femeilor, trecând prin bonusul de cultură legat de Isee și , după cum s-a spus, limita pentru obligația de a accepta plăți cu Pos, care ar putea scădea la 40 de euro.
