De la 1 ianuarie 2015, Rusia, Kazahstan, Belarus și Armenia au format Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Deschisă pentru viitoare aderări între țările Comunității Statelor Independente, EAEU sa extins în august același an odată cu intrarea Kârgâzstanului. În analogie cu calea urmată în Uniunea Europeană, acțiunea UEEA se mișcă în două direcții, una internă și una externă. Primul vizează procesul de integrare economică între țările membre, cu crearea pentru a viza, în inima mai extinsei regiuni euro-asiatice, o zonă de liber schimb de bunuri, servicii și capital și libertatea de circulație. al oamenilor; al doilea vizează cooperarea cu interlocutorii externi, în special cu țările din zonele vecine ale Europei (UE in primis) și Asia (China și țările din Asia Centrală dar și Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est), prin acorduri comerciale, infrastructură proiecte (în special în sectoarele transport, logistică și energie), consolidarea securității.
Este, fără îndoială, un proiect ambițios, cu unele puncte tari evidente la credit, dar și criticități incontestabile. Printre punctele forte, sinergiile cu inițiative similare din zona euro-asiatică, în special cu Inițiativa Belt and Road promovată de China. Multe dintre lucrările în curs sau în curs de definire în cadrul BRI vizează creșterea conectivității între țările de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii și implică în mod esențial, având în vedere poziția geografică, atât țările UEEA, cât și celelalte țări CSI, caucazieni și asiaticii centrale. Realizarea lor reprezintă un potenţial factor de dezvoltare şi integrare a regiunii. Printre problemele critice, tensiunile dintre Rusia și UE, încă prezente la trei ani de la introducerea regimului de sancțiuni și contrasancțiuni între părți. Deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană împiedică efectiv dezvoltarea relațiilor (diplomatice și de afaceri) dintre UEEA și UE precum și, a fortiori, împiedică crearea unui spațiu comun de la Lisabona la Vladivostock, în viziunea rusă. a unei Europe Mari.
Având în vedere impasul în care se află diplomația internațională în fața crizei ucrainene, nu sunt așteptate progrese semnificative pe termen scurt în relațiile dintre UE și Rusia. Glimmers s-ar putea deschide, în opinia unor observatori, cu recenta propunere a Rusiei pentru o misiune de menținere a păcii a Națiunilor Unite în Estul Ucrainei, dar progresul nu ar fi în niciun caz imediat. În ciuda numeroaselor provocări, totuși, este de părere autorilor unui studiu recent coordonat de IIASA2 că o abordare cooperativă în loc de una competitivă între cele două regiuni va prevala în cele din urmă, deschizând calea pentru acorduri care, având în vedere beneficiile reciproce pe care le-ar putea rezulta ar putea depăși doar dimensiunea comercială. UEEA se prezintă în toate intențiile ca un interlocutor de greutate atât economică, cât și geopolitică la nivel internațional și în relațiile cu regiunile vecine ale Europei și Asiei.
Regiunea poate conta pe peste 180 de milioane de locuitori, pe un teritoriu de peste 20 de milioane de km2 si pe o bogata dotare de materii prime. La nivel global, țările UEE reprezintă aproape 4% din PIB, 2% din comerț și peste 2% din stocul de ISD primite. Caracterizate, pe de o parte, printr-o disponibilitate evidentă a rezervelor de energie și, pe de altă parte, printr-un mare nevoie de bunuri de capital și o cerere în creștere pentru bunuri de larg consum de calitate, țările UEEA reprezintă, din punct de vedere economic, un domeniu de interes strategic absolut pentru UE și, având în vedere specializarea productivă particulară, pentru Italia. La rândul său, UE reprezintă principala piață de aprovizionare și de desfacere a țărilor UEEA, cu o acoperire comercială totală de peste 40% în 2016. Mișcările comerciale între cele două zone sunt reprezentate de produse complementare.
Exporturile EAEU către UE, exprimate ca pondere din totalul sectorului exportat EAEU, sunt formate în mare parte din minerale, în special energie (aproape 60%) și metale (peste 30%), în timp ce importurile EAEU din UE, exprimate ca pondere din totalul sectorial importat de EAEU, vedem prevalența mașinilor și mijloacelor de transport (aproape 40%) și a produselor chimice (aproape 60%), urmate de produsele agricole și alimentare (peste 20%). Cota EAEU în comerțul total vede țările participante în poziții diferite, doar Rusia fiind aproape de 80%; urmate de Kazahstan cu 11%, Belarus cu 9% și, în final, Kârgâzstan și Armenia cu cote apropiate de 1%. În ceea ce privește dinamica comerțului, în primele cinci luni ale anului 2017 comerțul multilateral al Rusiei, Kazahstanului și Kârgâzstanului (cele trei țări UEE pentru care sunt deja disponibile date referitoare la acea perioadă), inclusiv comerțul intra-zonă, arată un clar recuperarea atât a importului, cât și a exportului.
Importurile au fost aproape de 94 de miliarde de dolari, în creștere de la an la an cu aproape 25% a/a, în timp ce exporturile au depășit 156 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 30% a/a. Chiar și într-un context geo-politic încă dificil și în prezența unui regim de sancțiuni și contrasancțiuni între țările occidentale și Rusia care este încă în vigoare, comerțul total a crescut cu 28% până la aproximativ 250 de miliarde de dolari. Tranzacțiile au beneficiat, pe partea de export, atât de redresarea (parțială) a prețurilor la hidrocarburi, cât și de tonul pozitiv al economiei mondiale, cât și, pe partea de import, de redresarea economiei ruse (ieșirea definitivă din recesiune din a 4-a). trimestrul 2016) . Redresarea s-a produs după patru ani consecutivi de scădere, cu o reducere a comerțului de către țările UEEA de la 1083 miliarde de dolari (vârful absolut al regiunii) în 2012 la 591 miliarde în 2016 (-45%), a exporturilor de la 417 la 242 miliarde de dolari ( -48%) și a importurilor de la 666 la 349 miliarde de dolari (-42%).
Trebuie reținut că cursul de schimb al dolarului cu monedele locale afectează valoarea valorilor schimbate, exprimate în dolari. În comparație cu rubla rusă, dolarul s-a apreciat cu aproximativ 50% în perioada de patru ani 2012-16 și apoi s-a depreciat cu aproximativ 20% în primele cinci luni ale anului 2017. Venind mai detaliat asupra relațiilor comerciale ale Italiei cu țările UEEA, componenta comerțului sectorial dintre cele două părți în 2016 vede – în analogie cu comerțul bilateral dintre UE și UEEA – o puternică concentrare a comerțului în sectoare în care ambele părți se bucură de avantaje comparative. Importurile italiene sunt aproape în totalitate reprezentate de produse minerale, energie și produse petroliere rafinate (peste 2016% din total în 78) și de metale (15%). Exporturile, pe de altă parte, constau în principal din mașini (circa 35% în total), în special mecanice (28%), urmate de produse textile și de îmbrăcăminte (20%), metale (10%), produse chimice (8%), din sectorul agroalimentar (6%).
În ceea ce privește cotele sectoriale, Italia importă 26% din totalul mineralelor și aproximativ 23% din produsele petroliere rafinate importate din țările UEEA. Ca piață de destinație, țările UEEA achiziționează din Italia aproape 3% din mașinile mecanice exportate, 3,2% din total în sectorul „modă”, 2,5% din diverse produse manufacturate (reprezentate în mare parte prin produse de mobilier și mobilier, articole de bijuterii) și 2% din aparatele electrice. Din totalul comerțului italian, țările UEEA au acoperit o pondere de 2016% din comerț în 2,6 (3,3% din importuri și 1,9% din exporturi), față de 3,2% din 2015 (4,6% din importuri și 2% din exporturi). ) și 4,8% în 2013 (punctul de vârf al comerțului bilateral cu 6,7% din importuri și 3,1% din exporturi).
În paralel cu dinamica comercială multilaterală a țărilor UEEA, datele pentru prima jumătate a anului 1 au înregistrat o revenire semnificativă a valorilor comerciale cu regiunea și pe partea italiană. Comparativ cu prima jumătate a anului 2017, comerțul total – egal cu 1 miliarde în prima jumătate a anului 2016 – a crescut cu 11,7%. Importurile italiene au înregistrat o creștere de peste 1% a/a, iar exporturile de 2017% a/a. În special, au crescut importurile și exporturile cu Rusia, țara predominantă în comerțul cu EAEU cu o pondere de aproximativ 15,9%, primul cu 16% a/a și al doilea cu 15% a/a. Redresarea comerțului a implicat toate țările UEEA, cu excepția Kazahstanului, față de care importurile au scăzut cu 85% an/an, iar exporturile, ca urmare a unei comenzi extraordinare în sectorul metalelor în 20, au scăzut cu 24,5% an/an.
Redresarea a avut loc după trei ani de creștere negativă a comerțului dintre Italia și țările UEEA, care a trecut de la 36,2 miliarde în 2013 la 20,1 miliarde euro în 2016 (-44%). În perioada de trei ani 2013-16, exporturile au scăzut de la 12,2 la 8 miliarde de euro (-34%), iar importurile de la 24 la 12,2 miliarde de euro (-49%). Datorită redresării comerțului din prima jumătate a anului 1, ponderea fluxurilor comerciale din țările UEEA în totalul italian a început din nou să crească, revenind la 2017% din total, față de 2,7% înregistrată în 2,6, deși încă în comparație cu punctul maxim de 2016% atins în 4,8. Zonele italiene care exportă cel mai mult către EAEU sunt Nord-Est și Nord-Vest. Împreună, cele două macrodiviziuni au reprezentat puțin sub 2013% din exporturile italiene către regiune în 2016, pentru o valoare totală de 80 miliarde de euro în 6,2. Lombardia, Emilia-Romagna și Veneto se remarcă în special. Împreună, în 2016, au exportat puțin sub 2016 miliarde de euro către Uniune, 5,1% din total.
Pentru tendința de a exporta către EAEU, Molise, Marche, Friuli-Venezia Giulia și Umbria excelează: în fiecare dintre aceste regiuni ponderea fluxurilor direcționate către EAEU a depășit 2016% în 2, cu un vârf (extraordinar) de 28,8% din Molise. . Cu excepția Molise, a cărui cifră în 2016 a fost de fapt influențată de o comandă extraordinară de metal îndreptată către Kazahstan, majoritatea vânzărilor regionale din EAEU au fost direcționate către Rusia. Specializarea sectorială a regiunilor italiene influențează semnificativ tipul de mărfuri exportate. În nord-est, aproximativ o treime din exporturile către UEEA se referă la produse mecanice; urmand ca importanta sistemul modei (21%), unde imbracamintea (14,4%) predomina asupra lantului de aprovizionare cu piele (5,3%). Pe locul trei se situează sectoarele sistemului casnic (13,6%), cu mobila în frunte (6,5%), urmate de produse și materiale de construcții (4,3%) și electrocasnice (2,8%). Chiar și în Nord-Vest predomină exporturile mecanice (29,7%), urmate, la distanță, de sistemul modei (14,5%).
Cu toate acestea, această zonă exportă și o mulțime de bunuri de obicei non-distritale pe piața rusă, cum ar fi produse chimice și parțial inginerie electrică. În Centru, predomină exporturile legate de sistemul modei, egale cu aproximativ o treime din total. Singura macrodiviziune în care sectoarele tipic raionale nu sunt preponderente este Sudul, chiar dacă există o prezență bună în sistemul modei (14,2%) și în sectorul agroalimentar, cu o pondere din totalul exportat în zonă. , respectiv 14,2% și 8,1%. Tot la nivel teritorial, prima jumătate a anului 1 s-a deschis cu o întorsătură decisivă în comerț care a implicat trei din patru divizii geografice. Fluxurile exportate au crescut semnificativ în Nord-Vest cu 2017%, în Nord-Est cu 26,5% și în Centru cu 18,2%.
Doar Sudul a suferit o scădere (-43%), însă în urma dispariției articolelor extraordinare care în perioada de doi ani 2015-16 au împins exporturile de metale din Molise și Abruzzo către Kazahstan. Fără acest articol, sudul Italiei a înregistrat și o creștere a vânzărilor (+36%), mai mare decât cea observată în celelalte zone. Încrucișarea datelor referitoare la diviziunile geografice cu datele sectoriale ne permite să observăm o îmbunătățire pe scară largă. Intensitatea creșterii exporturilor de produse mecanice se remarcă în toate diviziunile teritoriale. Însă multe sectoare arată o creștere a valorilor: printre acestea, îmbrăcămintea, lanțul de aprovizionare cu piele, alimente și băuturi, chimicale, auto și farmaceutice.
Semnele de redresare apărute la nivel național în 2017 se confirmă și în raioanele industriale, printre care înclinația spre export în țările UEE și, în special, în Rusia este mai mare, deși ușor, în raioanele industriale (2,2 . 1,9%) față de media italiană (1%). Prima jumătate a anului s-a încheiat cu o creștere de 21%, egală cu 195 milioane de euro mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2016. În prima jumătate a anului 2017, numărul raioanelor în creștere pe aceste piețe (dintr-un total de 35 care în 50 exportase peste 2016 milioane de euro către EAEU). În comparație cu vârfurile atinse de comerț în 10, mai există totuși un teren considerabil de redresat: decalajul este, de fapt, încă egal cu 2013%, egal cu aproximativ 32 milioane de euro mai puțin. Cu toate acestea, merită subliniat modul în care saltul apărut în prima jumătate a anului a permis deja 536 raioane (dintre primele 9 pentru valorile exportate către EAEU) să îmbunătățească nivelurile de export din 50.
