Chiar Suedia vrea să adere la NATO: este oficial. În dimineața zilei de marți, 17 mai, ministrul suedez de externe Ann Linde a semnat cererea de aderare a țării la Alianța Atlantică, care va fi prezentată împreună cu cererea finlandeză la sediul NATO de la Bruxelles săptămâna aceasta. Deci Putin nu a reușit doar să spargă neutralitate istorică a Finlandei și Suediei, dar pentru a-și face real cel mai rău coșmar: extinderea NATO. Pretextul folosit pentru a justifica invadarea Ucrainei din 24 februarie. Dar atacul s-a dovedit a fi un adevărat bumerang, accelerând procesul de aderare la Alianța Atlantică, cu scopul de a crea un scut protector împotriva obiectivelor expansioniste ale Moscovei.
Suedia își ia rămas bun de la 200 de ani de neutralitate
Ambele țări scandinave au o istorie lungă de neutralitate. Cu toate acestea, NATO are relații de parteneriat cu Suedia și Finlanda de ani de zile, dar rădăcinile istorice ale alinierii parțiale a celor două națiuni sunt foarte diferite. Suedia s-a angajat să evite alianțele militare de mai bine de 200 de ani, de la sfârșitul războaielor napoleoniene, chiar și atunci când Al Doilea Război Mondial, a ramas neutru, si nu a luat parte la conflict chiar daca in prima faza a acordat niste „facilitati logistice” Germaniei si ulterior Aliatilor. Poziție reafirmată în 1949, când Stockholm a refuzat să se alăture Alianței.
Pe lângă motivele geopolitice, suedezii au avut întotdeauna și motive ideologice profunde, considerând că cea mai bună modalitate de a păstra pacea în Europa era să se uite la dezarmare și dialog, motiv pentru care Stockholm și-a redus progresiv și cheltuielile militare. Din 2014 însă, cu anexarea CrimeeiA existat o întorsătură și Suedia a început să investească din nou în cheltuielile militare și a consolidat apărarea insulei strategice Gotland din Marea Baltică. Astăzi, agresiunea Moscovei a zdruncinat țara care renunță la mai bine de 200 de ani de neutralitate.
Putin: „Fără amenințare, dar fără baze NATO”
Extinderea Alianței Atlantice cu Suedia și Finlanda, spune Putin, „nu reprezintă o amenințare directă pentru Rusia, deoarece nu are probleme cu două țări scandinave”. O schimbare neașteptată, după ce amenințase cu represalii puternice și deplasarea forțelor nucleare în Marea Baltică. Președintele rus a avertizat însă că „extinderea infrastructurii militare” pe teritoriul finlandez și suedez „ar provoca un răspuns din partea noastră, bazat pe tipul de amenințare creat împotriva noastră”.
Cuvintele sale par să indice că Putin ar accepta aderarea Finlandei și Suediei la NATO cu condiția ca Alianța să nu staționeze arme sau trupe în cele două țări. O condiție pe care NATO ar trebui să o respecte, în condițiile în care Suedia a spus deja de mai multe ori că nu vrea baze militare pe teritoriul său, cu atât mai puțin rachete nucleare, precum și Finlanda care, însă, „nu își impune condiții înainte de a deveni membru. ".
Cu toate acestea, neutralitatea istorică a celor două țări nu a împiedicat cooperarea militară cu Occidentul, dar intrarea în NATO va schimba radical harta acelor echilibre geopolitice pe care Moscova a întreprins măsuri pentru a le destabiliza cu atacul asupra Ucrainei. Ceea ce va lăsa doar patru state declarate neutre în Bătrânul Continent: Austria, Irlanda, Malta e Elveția. În realitate, primele trei sunt membre ale UE, iar al patrulea are aproximativ 120 de acorduri bilaterale care o leagă de Uniune. Prin urmare, este doar o chestiune de neutralitate militară, având în vedere căArticolul 47 din Tratatul de la Lisabona ar cere statelor membre să intervină dacă un membru este „victima unei agresiuni pe teritoriul său”.
„Nu” al lui Erdogan la aderarea Suediei și Finlandei la NATO
Dacă Putin nu pare îngrijorat de intrarea Suediei și Finlandei în NATO, Turcia este mai puțin pozitivă. Și în ciuda „nuului său categoric”, el nu a închis complet ușa posibilității ca cele două țări să adere la Alianță. „Nu vom spune da acelor țări care aplică sancțiuni Turciei” și care nu iau o poziție clară împotriva „terorismului”, a avertizat președintele turc Erdogan, complet cu „remușcări” pentru că au susținut intrarea Greciei în 1952. Acum turcul președintele vrea „garanții de securitate” de la cele două guverne scandinave: iată pune capăt embargoului la exportul de arme şi oprirea pentru a sprijini pe teritoriul lor pentru kurzii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Pkk).
Finlanda și Suedia, împreună cu câțiva aliați occidentali, au oferit sprijin neclintit populațiilor din nord-estul Siriei pe care Erdogan le consideră legate de PKK-ul Turciei, în timp ce Ankara masacra kurzi din Turcia de zeci de ani. În realitate, PKK a fost inclus și pe lista organizațiilor teroriste de către SUA și UE, așa că este greu de crezut că doi membri pot oferi ospitalitate și sprijin grupului, dacă nu pentru faptul că acordă azil politic pentru refugiații din Kurdistanul irakian, singura regiune autonomă care întreține relații bune cu Turcia.
Nu a Ankarei la intrarea Suediei și Finlandei în Alianță ar bloca proiectul, deoarece aderarea trebuie să fie aprobată în unanimitate de toate cele 30 de state membre. În același timp, Turcia rămâne un jucător cheie în conflictul Rusia-Ucraina, fiind a doua armată după SUA, scutul flancului estic pentru NATO și singura care menține un dialog continuu între cele două țări aflate în conflict.
CITEȘTE ȘI: "Finlanda vrea să adere la NATO „fără ezitare”: aprobarea premierului și a președintelui
