Cel mai bun mod de a gestiona deșeurile este de a preveni ca acestea să devină deșeuri. Propunerea unei abordări cu adevărat circulare (adică regenerarea sau reutilizarea unui produs chiar înainte ca întregul său ciclu de viață să se încheie) vine dintr-o reflecție a centrului de studii Ref Ricerche, care analizează posibilitatea unui salt în calitate și a unei adevărate schimbări de paradigmă proprie: o deșeurile care vor fi reciclate rămân de fapt un deșeu, sunt aruncate într-un tomberon (special, sperăm), transportate la groapa de gunoi, apoi procesate și reconvertite. Toți acești pași pot fi evitați anticipându-i. „În vârful așa-numitei „ierarhii a deșeurilor” (și, prin urmare, printre opțiunile preferate) – explică cercetătorii Ref – reutilizarea și pregătirea pentru reutilizare nu s-au bucurat până acum de multă atenție. Plasându-se într-un fel de „cală de mijloc” între lumea deșeurilor și cea a non-deșeurilor, au suferit de lipsa unor reguli clare, lipsa abilităților organizatorice și antreprenoriale, pentru a ajunge să fie relegați în rolul de actori susținători”.
Cu toate acestea, pe lângă avantajul practic incontestabil al acestei abordări, reutilizarea sau regenerarea creează și cele mai bune condiții pentru, de exemplu: stimula inovarea, contribuind la reducerea utilizării de materii prime virgine; a contribui la extinde utilitatea economică de produse și servicii; generează locuri de muncă și repoziționează abilitățile și know-how-ul către producții alternative. Ca să nu mai vorbim de beneficiile ecologice și economice ale pieței „second hand”: vânzarea de articole second-hand a ajuns la 2019 de miliarde de euro în 24 (1,3% din PIB), din care 10,5 prin online, în timp ce conform calculelor Institutului Suedez pentru Environmental Research (IVL) achizițiile efectuate numai pe platforma Subito.it (una dintre cele mai utilizate) în 2017 au făcut posibilă evitarea a 4,5 milioane de tone de CO2. Nu numai. Piața de second hand de la terți mișcă aproximativ 850 de milioane de euro pe an și privește aproximativ 3 de inițiative stabile, în timp ce segmentul care angajează cei mai mulți oameni este cel al sectorului ambulanței: un sector greu de evaluat, care uneori este doar un hobby dar care între timp implică în jur de 50 de micro-activitati, cu aproximativ 80 de angajați.
Un mare impuls ar putea veni din tranzacționarea online. Un sondaj recent realizat de ISPRA a evidențiat faptul că doar 24% dintre municipalitățile italiene examinate au piețe de vechituri, puncte de schimb și/sau centre de reutilizare. O pondere mică și foarte inegală (concentrată în nord). Pe de altă parte, ei s-au născut și au crescut de zeci de ani giganții comerțului online la mâna a doua, precum eBay care este listat pe Nasdaq, dar și aceleași rețele sociale precum Facebook, care din 2016 a introdus un marketplace care implică toți utilizatorii. Printre aceste soluții inovatoare se numără și o aplicație italiană, Depop, o platformă de cumpărături peer-to-peer fondată în 2011 în incubatorul din Veneto H-Farm și care acum a devenit britanică cu sediul la Londra. Pe lângă revânzare, însă, există și remanufacturare, sau repararea, regenerarea, reînnoirea efectivă a ciclului de viață a unui produs care nu mai este aruncat sau revândut ca atare, ci poate dezasamblat și reasamblat: în acest caz valoarea adăugată este economisirea de materii prime, în beneficiul de a investi într-o forță de muncă calificată.
Aceasta este poate cea mai interesantă provocare, deoarece pe lângă beneficiul pentru mediu și posibilitatea – ca și în reutilizare – de a genera noi tranzacții comerciale (la un preț mai mic pentru consumatori), există și crearea de locuri de muncă, având în vedere că remanufacturarea Este o afacere cu forță de muncă intensă, care poate permite
recupera o parte din somajul provenit din delocalizarea productiei si automatizari. Nu întâmplător, conform scenariilor reconstruite de European Remanufacturing Network (ERN), remanufacturarea alimentează o piață care valorează în jur de 30 de miliarde în Europa și care ar putea crește până la 100 de miliarde până în 2030, volum atins deja în SUA. Din punct de vedere al sectoarelor, sectorul auto și cel al construcțiilor de mașini industriale reprezintă fiecare aproximativ 30% din piața de remanufactură, restul este împărțit în 27% pentru aparate electrice și electronice, 7% pentru componente pentru vehicule grele și de teren și 3% atât în domeniul aerospațial, cât și al furnizărilor tehnologice în general. ERN însăși estimează această regenerare economisește între 60 și 80% din valoarea produselor noi, mai ales din punct de vedere al costurilor mai mici ale materiilor prime, energiei, transportului, distributiei etc.
Pe scurt, o oportunitate cu adevărat dificilă de a nu fi profitat, dar cum să o faci? Autorii studiului aprofundează în problemele de reglementare (există de fapt o diferență între reutilizare, care se referă la deșeuri, și repararea sau remanufactorarea, care se referă la produse), argumentând că „principalele pârghii care ar putea favoriza difuzarea prevenției și reutilizarii în Italia există trei: noul Plan de acțiune pentru economia circulară, promovat de Comisia UE; noul Program Național de Prevenire a Deșeurilor, pe care va trebui să-l elaboreze ministrul Tranziției Ecologice Roberto Cingolani; și regulamentul ARERA în sectorul deșeurilor urbane”. Dar în Italia a fost deja făcut un prim pas înainte: în contextul Industriei 4.0, la 28 mai 2020 a fost aprobat decretul de implementare a Planului de tranziție 4.0 de către MISE, care alocă un 10% credit fiscal la activitățile supuse inovației tehnologice care vizează atingerea obiectivelor de tranziție ecologică.
