Big data, internetul lucrurilor, inteligența artificială, realitate virtuală: într-o singură expresie „Revoluția digitală”, un proces de digitalizare a informațiilor, noilor tehnologii și cunoștințe care a devenit acum parte din viața noastră de zi cu zi. O revoluție care prezintă mari oportunități și provocări fascinante dar și riscuri care trebuie înțelese pentru a le putea face față. Toate acestea au fost discutate în cadrul unei ediții speciale a conferinței mondiale „Viitorul științei” intitulată „Revoluția digitală: cum se vor schimba viețile noastre”. Locația a fost sala mare a Universității din Milano Bicocca: pe de o parte un grup de vorbitori, creieri autentici care lucrează la noile frontiere digitale, pe de altă parte mulți studenți ai universității care ascultă și pun întrebări. Un obiectiv acela al diseminarii tehnico-științifice, care stă la baza misiunii celor trei fundații care organizează „Viitorul Științei”; Fundația Umberto Veronesi, Fundația Silvio Tronchetti Provera și Fundația Giorgio Cini.
Un scenariu al unei lumi din ce în ce mai caracterizate de o conexiune între mașini și între mașini și om, o afacere astronomică estimată – conform lui Alberto Sangiovanni-Vintelli, profesor de inginerie electrică și științe informatice la Universitatea din Berkeley – la 32 de trilioane de dolari: o minte -cifra uluitoare cu 21 de zerouri. Într-un viitor nu prea îndepărtat, orașele vor deveni orașe inteligente, casele vor deveni case inteligente, mașinile se vor conduce singure. „Și tocmai industria auto este cea care atrage investiții din ce în ce mai masive de la marii protagoniști ai revoluției digitale, cu scopul de a câștiga provocarea mașinilor autonome. Un obiectiv care va avea repercusiuni importante și asupra multor sectoare industriale, începând cu sectorul asigurărilor, care va trebui să facă contracte cu producătorul de vehicule și nu cu șoferul privat. Apple și Google investesc acum sume mai mari în industria auto decât în activitatea lor de bază, deoarece cred că telefoanele mobile și internetul în sine au atins deja niveluri apropiate de saturație”.
Google cu filiala sa Waymo - angajată în studiul vehiculelor fără șofer - a semnat un acord cu FCA fără a exclude reciproc alte parteneriate. Rezultatul este o flotă de monovolume, Pacifica, care va fi testată în 2017. Apple mizează pe conducerea autonomă cu proiectul Titan ascuns de mult. Intel, la rândul său, a cheltuit recent 15 miliarde de dolari pentru a achiziționa israelianul Mobileye, ceea ce îl face cea mai mare achiziție din sectorul auto autonome. Numai Mobileye acoperă 70% din piața globală a sistemelor anti-coliziune și asistență avansată a șoferului: clienții săi includ BMW și Tesla. Uber vede viitorul și în vehiculele fără pilot: anul trecut grupul lui Travis Kalanick a pus mâna pe Otto, o companie specializată în camioane autonome fondată de un fost Google, Antony Levandowski. Principalul rival american al Uber, Lyft, lucrează în schimb împreună cu General Motors, care a preluat recent Cruise Automation.
Dar fiți atenți, a avertizat profesorul Derrick De Kerckhove, fost director al Programului McLuhan de la Universitatea din Toronto, să se bazeze orbește pe inteligența artificială. „Spațiul virtual, cel care ocupă Internetul, reprezintă împreună cu spațiul real și cu spațiul mental, un al treilea mediu care trebuie gestionat. Altfel, revoluția digitală va ajunge să răstoarne statutul individului: ca persoană autonomă, independentă, cu liber arbitru, omul riscă să devină total prizonier al datelor, o victimă a propriului inconștient digital”. Cu atât mai mult cu cât avalanșa gigantică de date produse pe web, cu impact inevitabil atât asupra societății, cât și asupra guvernării Statelor în sine, este 80% nestructurată.
„De aici și nevoia – a subliniat Alessandro Curioni, vicepreședinte european și director al IBM Research la Zurich, în prezența acestei explozii de date care depășește capacitatea umană, de a face față acesteia și de a înțelege semnificația ei intrinsecă. O muncă colosală dar este o provocare de depășit pentru ca inteligența umană să ghideze dezvoltarea inteligenței artificiale și nu invers”. De aceea toți participanții la întâlnirea „Viitorul științei”, încheiată de rectorul universității, Cristina Messa - pe lângă cei menționati mai sus au mai fost și Giuseppe Testa, profesor de biologie moleculară la Universitatea din Milano, și Carlo Batini. , profesor în cadrul Departamentului de Informatică al Universității Bicocca – i-a avertizat pe studenți, amintindu-le că nu există inteligență artificială care să conteze dacă nu ai mai mult decât baze solide la discipline fundamentale precum matematică, fizică, biologie.
