Temutul război al gazelor a început. Nici măcar la o zi după bilaterală a lui Mario Draghi și Joe Biden, în care premierul italian vorbea despre pace, războiul din Ucraina își schimbă ritmul și amenințările cu o blocare a aprovizionării rusești par din ce în ce mai reale. După oprirea curge către punctul de intrare al Sokhranivka, în Ucraina, și încetarea de către Gazprom a utilizării gazoductului Yamal-Europa, care transportă aurul albastru din Rusia în Europa prin Polonia, Bătrânul Continent se angajează tot mai mult să găsească un plan B în cazul unor întreruperi bruște. O răzbunare a Moscovei la sancțiunile europene, probabil intensificată de anunțul Finlandei de a adera la NATO, motiv pentru care există și teama de oprirea aprovizionării către Helsinki. Deja pe 26 aprilie trecut Moscova a avut a blocat exporturile către Polonia și Bulgaria pentru că sunt împotriva plății metanului în ruble. În toate acestea, contrasancțiunile și reducerea fluxului rusesc conduc preturile gazelor și riscă să îngreuneze și mai mult dezbaterea asupra al șaselea pachet de sancțiuni.
Războiul gazelor: dus-întors între Rusia și Ucraina
Sosește prima oprire a fluxurilor de gaze către Europa. Miercuri, 12 mai, Ucraina a anunțat că nu poate trece benzină prin stația de lângă Sokhranivka, în regiunea Lugansk - prin care trece zilnic aproape o treime din metanul destinat Europei - din cauza prezenței Forțelor Armate Ruse. Stația de compresoare de graniță Novopskov de pe conductă este, de asemenea, oprită Soyuz, punct strategic de tranzit pentru Slovacia, Ungaria, Austria, România și Italia.
Prin urmare, Ucraina i-a cerut gigantului energetic controlat de guvernul rus să crească volumele la un alt loc, Sudhza. Moscova, la rândul său, susține că este imposibil să se mute toate volumele într-o altă conductă și că nu există pericole care să recomande acest lucru. Însă operatorul ucrainean de gaze (Gtsou) a negat declarațiile Gazprom, subliniind că deja în octombrie 2020 „pentru lucrările la tronsonul Sokhranovka, a existat un ocol spre Sudhza”. Cu toate acestea, rămâne nod de capacitate: fluxurile prin Sokhranovka sunt egale cu 23 de milioane de metri cubi pe zi, în timp ce stația Sudzha are o capacitate totală mai mică de aproximativ 13 milioane.
În ansamblu, potrivit gigantului petrolier rus, debitele au scăzut cu un sfert ieri (72 de milioane de metri cubi miercuri, 11 mai, în scădere de la 95,8 în ziua precedentă).
În ceea ce privește țara noastră, Italia nu a întâmpinat probleme, aprovizionarea cu gaz a fost compensată de la Nord până la Passo Gries, după cum a anunțat Snam.
Dar nu se termină aici. Ca răspuns la sancțiuni, Moscova a decis să sancționeze 31 de companii energetice din țările UE, SUA și Singapore. Printre acestea se numără și Europol Gaz, compania care deține tronsonul polonez al conductei Yamal-Europa, care leagă Peninsula Yamal din Rusia și Siberia de Vest de Belarus și Polonia, pentru a ajunge în Germania. Din acest motiv, Gazprom a decis să nu mai trimită gaz prin conducta poloneză. Este o conductă strategică de gaze care garantează aprovizionarea pentru aproximativ 33 de miliarde de metri cubi, sau o șase din exporturile rusești către Europa.
Finlanda în NATO: riscă să fie oprită de Moscova?
Unul dintre cele mai mari coșmaruri ale lui Putin este mai aproape de a deveni realitate: după 70 de ani de „neutralitate strategică”, Finlanda a bătut la ușa NATO, alături de Suedia, care ar putea anunța cererea luni. Un punct de cotitură important în războiul dintre Rusia și Occident declanșat de invazia Ucrainei pentru a împiedica extinderea NATO spre Est.
Potrivit ziarului finlandez Iltalehti, principalii lideri politici ai Finlandei au fost informați că Moscova ar putea întrerupe livrările de gaze, subliniind însă că posibilitatea unei întreruperi pe 23 mai fusese ridicată anterior, cu ocazia următoarei plăți de către Helsinki pentru gazul rusesc. , pe care Moscova se așteaptă să fie în ruble. Însă confirmarea lui Helsinki încă lipsește din ipoteză și, deși Kremlinul a definit știrea despre presupusa oprire drept o „înșelătorie”, am învățat să ne ferim de declarațiile sale.
Austria amenință că va confisca fabrica de la Gazprom
Dacă Gazprom nu umple cu gaz depozitul de la Salzburg, cel mai mare din țară și al doilea din Europa Centrală, Austria este gata să-l confiște și să îl pună la dispoziție altor furnizori. A spus cancelarul austriac Karl Negammer într-un interviu acordat Kronen Zeitung preluat de European Truth.
Presa rusă a raportat anterior că Viena este dispusă să plătească gazul în ruble. Cu toate acestea, cancelarul Negammer a negat faptul, considerând că știrile sunt dezvăluite drept „propaganda rusă falsă”. „Evident, OMV va continua să plătească pentru livrările de gaz din Rusia în euro. Austria aderă cu strictețe la sancțiunile convenite ale UE”, a reiterat el.
Acest lucru deschide posibilitatea unei reduceri a aprovizionării, pentru care nici Austria nu este încă pregătită.
Prețurile gazelor au revenit
Prețurile gazelor sunt din ce în ce mai afectate de război. După ce ieri indicele de referință, futures la Amsterdam, a atins un vârf de 111 euro pe MWh (+17,5%) astăzi prețul gazului în Europa a început să scadă, pentru a reveni la mijlocul zilei. Indicele de referință al prețului spot, adică futures la Amsterdam, se mișcă în jurul valorii de 106 euro pe MWh, marcând o creștere de 13,5%.
Planul de urgență al UE în războiul gazelor
Uniunea Europeană se pregătește pentru o posibilă escaladare a războiului gazelor. Potrivit agenției de presă Agi, principalele elemente ale planului de urgență care reies în proiectul de RepowerEu există: raționalizarea consumului, solidaritatea între țările UE afectate, plafoane de preț și măsuri împotriva speculației.
Documentul care va fi oficializat pe 18 mai menționează „cazul unor noi întreruperi de gaze care afectează mai multe state membre în același timp”: un caz în care Uniunea se așteaptă să poată adopta „măsuri suplimentare necesare integrate util cu raționalizarea coordonată și o reducere a cererii pe baza principiilor la nivelul UE în timpul unei situații de urgență în care piețele de gaze nu mai corespund în mod optim cererii și lasă cererea reziduală nesatisfăcută”.
„Pe principiul solidarităţii, ar trebui luată în considerare o reducere a cererii de gaze în statele membre cel mai puţin afectate, în beneficiul statelor membre cele mai afectate”, indică executivul european.
Dar dacă acest lucru nu ar fi suficient, Comisia deschide posibilitatea stabilirea unui plafon pentru prețul gazului. „Un astfel de plafon de preț al UE într-un scenariu de perturbare severă ar avea avantajul de a limita efectele nocive ale perturbării asupra prețurilor pentru consumatori și întreprinderi la niveluri prestabilite. Dar ar prezenta și propriul set de provocări.”
„Ar trebui să se asigure că introducerea unui astfel de plafon nu înrăutățește accesul UE la aprovizionarea cu gaz și GNL, ceea ce va fi vital într-un astfel de scenariu, deoarece orice reducere sau limitare a aprovizionării într-o situație de urgență s-ar deteriora în continuare. De asemenea, ar limita automat potențialul de reduceri ale cererii de gaze determinate de preț, cu un impact negativ asupra echilibrului dintre cerere și ofertă”, a subliniat Comisia.
Cu toate acestea, ne aflăm într-un scenariu complex chiar și fără o întrerupere totală a aprovizionării de la Moscova. Pentru a face față scump-factură, Comisia propune „o extindere a impozitării profiturilor suplimentare și o reglementare mai strictă împotriva volatilității prețurilor bursiere, determinate de speculații”. Poate fi necesară „revizuirea regulilor interne de tranzacționare”. Veniturile „pot ajuta la finanțarea măsurilor specifice și temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile”. Aceste măsuri ar putea „fi prelungite dincolo de 30 iunie 2022, pentru a acoperi următorul sezon de încălzire”, a conchis executivul în plan.
