Încrederea în Uniunea Europeană a scăzut și mai mult (în medie anul acesta a scăzut la 38% de la 64% în urmă cu șapte ani), și totuși sentimentul de apartenență la Europa (mult sau cel puțin suficient) este resimțit de 78 de italieni din o suta. Iar în rândul compatrioților noștri sentimentul de a fi și cetățeni europeni, în ciuda faptului că este ridicat (astazi ajunge la 73%, cu patru puncte mai puțin decât acum un an și jumătate), este în orice caz semnificativ mai mic decât cel care se referă la național, regional, provincial. și municipal (certificat între 82% și 84%). De asemenea, sunt puțini cei care pretind că știu suficient despre „ce face Europa” (21%) și chiar mai puțini care obțin informații despre această problemă (doar 8%). În cele din urmă, italienii sunt convinși că euro a adus Italiei mai multe dezavantaje decât avantaje, dar consideră o ipotetică revenire la liră „un dezastru pentru economie”.
Acestea sunt cele mai importante elemente cuprinse în sondajul realizat de ISPO în numele Reprezentanței în Italia a Comisiei Europene, despre „Italienii și UE. O relație în schimbare?”, prezentată la Spazio Europa din Roma. Rezultate care, după cum se poate deduce din datele tocmai raportate, arată coexistența unor opinii și sentimente destul de contradictorii în opinia publică, chiar dacă sunt strâns legate de evenimentele care au avut loc în ultima vreme.
„Noi, italienii, am fost cei mai în favoarea integrării europene. Dar când a venit cererea de mai mare rigoare din partea UE – a explicat președintele ISPO Renato Mannheimer în prezentarea sondajului – încrederea a scăzut”. În imaginația noastră colectivă, Mannheimer însuși a spus în martie, în timp ce interpreta un sondaj Eurobarometru pe aceleași probleme adresat Comisiei de la Roma, „Europa, prin reducerea oportunităților cetățenilor de a obține avantaje, s-a schimbat dintr-o mamă înțelegătoare într-o mamă vitregă strictă”.
Oricum ar fi, sondajul prezentat acum de Ispo arată că nivelul de încredere al italienilor în Uniunea Europeană se află la mijlocul tabelului între diferitele instituții luate în considerare. Mai sus decât împotriva, în ordine, a uniunii, a guvernului, a Parlamentului și, în sfârșit, a partidelor. Dar mai puțin decât poliția și carabinieri (pe primul loc), președintele Republicii, Biserica Catolică și justiția.
Și, pe de altă parte, nu poate fi ignorat că, din nou pe baza rezultatelor sondajului, 51% dintre cei chestionați consideră apartenența Italiei la UE un „lucru bun”; în timp ce 37% sunt indiferenți și doar 10% îl consideră negativ. Orientarea pozitivă a unei majorități clare a eșantionului în opinia lor cu privire la apartenență este, așadar, întărită într-o oarecare măsură de evaluarea generală a activității Uniunii Europene: care este favorabilă pentru 48%, chiar dacă nefavorabilă pentru 42%. Acesta din urmă este un semn al „o nemulțumire destul de răspândită și de înțeles”, a spus Antonio Tajani, comentând sondajul.
„Această nemulțumire – a adăugat vicepreședintele Comisiei Europene – nu este un refuz de apartenență la UE, ci la acest model de Europa. Un model schițat după război și care nu mai este actual într-un scenariu mondial profund schimbat. În timp ce italienii, sunt convins, și-ar dori astăzi o Europă mai socială, mai susținătoare și mai puțin riguroasă”.
În cele din urmă, în ceea ce privește lipsa de cunoștințe a italienilor cu privire la politicile și procedurile europene, „trebuie să le explicăm mai bine”, a spus Tajani. În timp ce Lucio Battistotti, directorul Reprezentanței, a declarat că consideră sondajul ISPO un instrument util în vederea unei „ajustări” a politicii de comunicare a Comisiei în Italia, în perspectiva anului cetățeniei europene (2013) și a alegerilor. , în anul următor, a Parlamentului European.
