Il 15,8% dintre italieni trăiesc în condiții de sărăcie relativă. Este vorba de 9 milioane 563 mii de persoane dintre care, conform Raportului Istat asupra sărăciei pe 2012, 4 milioane 814 mii, sau 8% din populație, se spune că se află în condiții de sărăcie absolută. Ambele procente au crescut net față de 2011 (respectiv 13,6% și 5,7%).
Potrivit raportului, 12,7% din familii ar fi relativ sărace pentru un total de 3 milioane și 232 mii de indivizi, din care 1 milion și 725 mii (6,8%) sunt în termeni absoluți. Atât incidența sărăciei relative (de la 11,1% la 12,7%), cât și cea a sărăciei absolute (de la 5,2% la 6,8%) au crescut anual.
Cât despre sărăcia absolută, nivelul atins este cel mai ridicat de la începutul înregistrărilor, în 2005. Incidența sărăciei absolute este în creștere în rândul gospodăriilor compuse din trei (4,7% la 6,6%), patru (5,2% la 8,3%) și cinci sau mai multe componente (de la 12,3% la 17,2%). Dintre familiile formate din cupluri cu trei sau mai mulți copii, cele aflate în sărăcie absolută au crescut de la 10,4% la 16,2%. Dacă avem de-a face cu trei copii minori, de la 10,9% ajungem la 17,1%. Dinamica de înrăutățire similară și pentru sărăcia relativă.
Singurul semn de ameliorare se observă numai în cazul vârstnicilor, în rândul cărora incidența sărăciei relative scade de la 10,1% la 8,6% datorită ajustării pensiilor la dinamica inflaționistă.
