Între 2000 și 2011, megacorporațiile au fost în general considerate perdanți. Acești elefanți au fost – și sunt încă – printre pozițiile scurte preferate ale managerilor de fonduri speculative, care preferă să-și investească resursele în companii mai slabe. Iar performanța celor din urmă a beneficiat de creșterea economică globală sau, după 2008, de injecții masive de lichidități din partea băncilor centrale. Recent, însă, cu economia aproape de recesiune și așteptând să vadă dacă va mai exista sprijin guvernamental, se pare că investitorii s-au deturnat către relativa securitate și diversificarea geografică oferite de marile companii.
Într-o lume în care domnește incertitudinea și creșterea este foarte limitată, această atitudine pare mai mult decât sensibilă. Nu este atât de ciudat că un investitor în acțiuni își învinge reticența de a plăti o primă pentru profilul de risc scăzut al acestor companii într-un mediu în care investitorii în obligațiuni sunt dispuși să accepte randamente negative la obligațiunile emitenților considerați mai siguri. Marile multinaționale plătesc, în general, un dividend relativ mare acționarilor avizi de randament și, în același timp, se împrumută pe piața obligațiunilor la rate puțin mai mari decât ratele deja foarte scăzute ale unor țări precum Statele Unite și Germania. Combinația acestor factori a adus probabil un nou interes giganților bursieri.
Pe de altă parte, o rândunica nu face primăvară și, prin urmare, s-ar putea întreba dacă performanța recentă a megacorporațiilor este doar o coincidență. Noi nu credem. Desigur, o potențială reaprindere a rundelor rotative ale băncii centrale europene și ale Fed ar aduce fluxuri de bani proaspete și o revenire temporară a apetitului pentru risc. Dar efectul marginal al acestor măsuri va fi din ce în ce mai limitat, fără a lua în calcul riscurile de inflație asociate unei politici monetare expansive. Și acest lucru este valabil mai ales în zona euro, unde aceste acțiuni au fost întreprinse pentru a contrabalansa lipsa persistentă de competitivitate din țările mediteraneene.
Având în vedere aceste indicii, este probabil ca investitorii să continue să favorizeze marile multinaționale. La urma urmei, aceste companii oferă mai mult decât diversificarea geografică, valutară și a produselor. De asemenea, au bilanţuri solide şi plătesc dividende bune. Și într-o fază de piață în care injecțiile de lichiditate par a fi singura soluție de stimulare a economiei, aceasta reprezintă o alternativă interesantă la alte investiții. Așa că la bursă, pentru o perioadă mai mult, mare va fi frumos!
