În 2021 industria italiană a realizat o revenire fără precedent în istoria postbelică, cu procente de două cifre care au permis întregii țări să depășească nivelurile pre-Covid, dar mai ales să ridice din nou capul după greutățile foarte grele experimentate în 2020 din cauza pandemie. Acesta este ceea ce se vede din cel nou ediția „Date cumulate” publicată de Zona de Cercetare Mediobanca. Un studiu anual al companiilor industriale și terțiare italiene mari și mijlocii, bazat pe examinarea a 2145 de companii italiene reprezentând 47% din cifra de afaceri industrială și de producție, 36% din transport și 41% din comerțul cu amănuntul.
Redresarea fără precedent a industriei italiene
În 2020, din cauza crizei pandemice, cifra de afaceri a companiilor italiene s-a prăbușit cu 12,3%. 2021 s-a încheiat cu o revenire de 25,6% provenind atât din vânzările interne (+25,1%), cât și din exporturi (+26,5%). „Este o întrebare – explică Zona de Cercetare Mediobanca – de lacune fără egal în istoria postbelică ale industriei noastre care demonstrează particularitatea a ceea ce s-a întâmplat, dar și eficacitatea cu care autoritățile monetare și fiscale au gestionat joncțiunea și reactivitatea de ansamblu a sistemului nostru de producție”.
În detaliu, în 2021 cifra de afaceri a celor 2145 de companii luate în considerare de sondaj nu numai că a revenit din scăderea înregistrată în anul precedent, ci s-a și situat la +10,1% față de 2019. Redresarea a fost condusă de companiile publice care, grație energiei (+32,4%) și petrolului (+15,2%), au înregistrat o recuperare de 22,9%, de aproape patru ori mai mare decât cea de +6,6% realizată de companiile private.
Le companiile industriale a înregistrat o creștere de 13,1%, care devine +9,1% excluzând energia și petrolul. Acolo fabricare (+9,3%) „confirmă capacitățile extraordinare ale capitalismului IV (+14,3% față de 2019) care dublează grupurile majore (+7,1%)”, subliniază raportul.
Din punct de vedere sectorial, în producție, cele mai bune performanțe au fost realizate de metalurgie (+35,9% față de 2019), aparate și aparate radio-TV (+ 32,2%), lemn si mobilier (+19,8%), chimicale (+17,4%) și cauciuc și cabluri (+15,1%). Pe de altă parte, textilele (-8,7%), îmbrăcămintea (-7,7%) și prelucrarea pieilor și pieilor (-2,7%) sunt încă în urmă la sfârșitul anului 2021, alături de sectorul media: publicarea -8,3%, radiodifuziune și televiziune -6,5% și telecomunicații -3,1%.
Comparație cu alte crize
Caracterul excepțional al redresării post-Covid se vede și din comparația cu crizele economice și financiare anterioare. „Nu s-a întâmplat niciodată – subliniază Mediobanca – ca, după o scădere foarte substanțială, redresarea să fi fost finalizată în decurs de doar un an”.
În 2009, de exemplu, industria a pierdut 14,7% din cifra de afaceri și a fost necesar doi ani de creștere pentru a uniformiza nivelurile a vânzărilor în 2008. Criza ulterioară a datoriilor suverane (2012-2013) a împiedicat apoi redresarea ulterioară. Astăzi, criza geopolitică ar putea juca un rol similar.
Cererea internă și stimulentele fiscale care stau la baza redresării
Rentabilitatea peste cifra de afaceri pre-pandemică a fost alimentată în principal de cererea internă: vânzările în interiorul granițelor naționale au marcat un creștere de 12,2% față de 2019, cei destinati peste granita cu 6,4%. Stimulentele fiscale și lansarea PNRR care continuă să afecteze construcțiile, electrocasnicele și mobilierul „ar trebui să acționeze în sens favorabil cu efecte multiplicatoare și asupra restului economiei”, prezice sondajul.
În sfârșit, trebuie menționat de ce, în ceea ce privește exportul, unele sectoare au înregistrat creșteri stratosferice: electrocasnice (+32,9%), metalurgie (+30,1%), lemn și mobilă (+21,4%) și chimie (+14%) pe lângă toate specialitățile alimentare (de la +18,4% pentru diverse la +8,2% pentru cofetărie).
Din inflație 67 de miliarde de costuri mai mari
Unul dintre cele mai interesante subiecte abordate de raportul Zona de Cercetare Mediobanca este impactul inflației asupra costului de achiziție de bunuri și servicii. Nete de partea capitalizată, acestea se ridică la 84,5% din venituri. Presupunând o creștere de preț cu 10%, calculează experții, incidența acestora s-ar ridica la 93% din cifra de afaceri, menținând-o constantă pe aceasta din urmă. În termeni absoluti este vorba de 65 miliarde costuri mai mari la care ar trebui adăugate Costul datoriei cu 2 miliarde mai mare. Dacă aceste 67 de miliarde ar fi inversate pe prețurile de vânzare, în volume constante, s-ar agrava creșterea veniturilor cu 8,7%, cu Mon reprezentând 4,5% din vânzări. În cazul răsturnării cu 50% a costurilor mai mari asupra cifrei de afaceri, aceasta ar crește, pentru aceleași volume, cu 4,4% dar cota percepută lui Mon ar reduce-o la doar 0,5% din vânzări.
„În ipoteza statică a volumelor neschimbate – continuă Mediobanca – evoluția cifrei de afaceri în 2021 în raport cu diverse opțiuni de inversare a costurilor mai mari ar avea o consecință. efect asupra marjei ebit care ar rămâne pozitivă până la pragul de 50%. Dacă, pe de altă parte, companiile intenționau să păstreze marja ebit 2021, creșterea prețurilor de vânzare pe care ar trebui să le aplice ar fi de 9,6%”.
Industrie: previziuni pentru 2022
În ceea ce privește 2022, „este posibil ca rolul cererii interne rămâne relevant tot în viitorul apropiat întrucât, în pofida vânturilor în contra legate de inflație și de creșterea dobânzilor, măsurile PNRR și cele de scutire de taxe ar trebui să acționeze în mod favorabil, cu efecte multiplicatoare semnificative asupra restului economiei”, prezice. Mediobanca .
Vorbind în termeni procentuali, conform estimărilor, pentru producție, 2022 ar trebui să se închidă cu o creștere în fcapturat egal cu 7,5% (nominal). Factorul necunoscut rămâne însă echilibrul fragil al marjelor care ar putea fi compromis de persistența presiunilor inflaționiste legate de situația economică”, avertizează experții.
