Planul Industry 4.0 prevede stimulente fiscale pentru 13 miliarde, care nu vor intra toate sub incidența legii bugetului 2017. A anunțat astăzi ministrul Dezvoltării Economice, Carlo Calenda, prezentând măsurile viitoare la Milano. „Întregul plan este construit pe stimulente fiscale orizontale – a spus el – compania le activează în bilanţ, nu trebuie să aplice şi să aştepte ca cineva să-l timbreze. Nu mai fac stimulente pentru licitații pe tehnologie și inovație, pentru că am învățat că e modalitatea de a nu cheltui”. Numai în 10 sunt așteptate cu 2017 miliarde mai multe investiții private, o deltă pozitivă a investițiilor în cercetare și inovare de 11,3 miliarde între 2017 și 2020 și o creștere cu 2,6 miliarde a investițiilor private în capital de risc.
Planul „este rezultatul muncii a șase ministere și a Președinției Consiliului – a explicat din nou Calenda -. Cu toții suntem foarte dornici să punem împreună un efort la nivel național, de la sindicate la mediul academic. Cred că există sentimentul că acest joc de investiții, și mai ales cele pe inovație, este jocul țării”.
Expresia „Industria 4.0” a luat naștere în Germania pentru a indica așa-numita „a patra revoluție industrială” și indică transformarea continuă a industriei de producție care va duce producția să fie complet automatizată și interconectată.
„Avem un grup avansat de companii care sunt cu mult înainte și un grup care este cu mult în urmă – a spus președintele Confindustria, Vincenzo Boccia, în cadrul conferinței Federmeccanica privind Industria 4.0 de azi dimineață – trebuie să îi însoțim pe cei mai în urmă pentru a face acest salt în calitate, care este mai degrabă culturală decât tehnologică, și conduce la a patra revoluție industrială. Împărtășim planul Guvernului, pentru că pune o întrebare pe termen mediu, dar și o politică a factorilor orizontali și nu alegerea sectoarelor”.
Potrivit lui Fabio Storchi, președintele Federmeccanica, „Industria 4.0 reprezintă o provocare de modernizare nu doar pentru industrie, ci pentru țară: este o temă de importanță strategică pentru toată lumea, la care toată lumea trebuie să contribuie. Guvernului vom cere o serie de intervenții care să pună companiile în condițiile să se poată adapta la asta și să realizeze în câțiva ani ceea ce fac deja concurenții noștri din țările vecine, începând cu Germania”.
SONDAJUL FEDERMECCANICA
Un sondaj realizat de Federmeccanica arată că „întârzierea companiilor italiene pe tema Industriei 4.0 rămâne semnificativă, mai ales pentru că intențiile de investiții în următorii ani sunt în medie scăzute, mai ales în rândul celor care nu adoptă”. 64% dintre companiile eșantion (definite ca „adoptatori”) declară că au adoptat cel puțin una dintre cele 11 tehnologii identificate ca „permitetoare și calificative” într-o perspectivă 4.0, în timp ce 36% („non-adoptatorii”) declară că nu au adoptat niciunul .
Pentru Federmeccanica, „cunoașterea Industriei 4.0 există, dar aplicațiile sunt încă în stadiu inițial”, în timp ce „concurența internațională ne cere să accelerăm brusc. Prin urmare, în absența acțiunilor corective, decalajul dintre cele mai avansate și cele mai înapoiate companii este obligat să se lărgească”.
Sondajul ia în considerare 11 tehnologii și unele abilități identificate ca fiind activatoare și calificative: Mecatronică, Robotică, Robotică colaborativă, Internet of Things (IoT); Date mare; cloud computing; securitate IT; printare 3d; Sisteme de virtualizare și simulare a produselor; Nanotehnologie; Materiale inteligente și analiza aspectelor legate de abilitățile manageriale. Analiza se bazează pe un eșantion de 527 de companii aparținând Federmeccanica, care au răspuns la chestionar.
Comparativ cu eșantionul, adoptatorii au în medie următoarele caracteristici: exportă o pondere mai mare din cifra de afaceri (44% față de 33%); ei consideră că nivelul lor de digitalizare este ridicat (37% față de 14%); au o pondere mai mare de angajați absolvenți (19% față de 12%); investesc mai mult în cercetare și dezvoltare și formare, au mai multe contacte cu universități și instituții de cercetare; ei consideră că sunt mai importante pentru competitivitatea lor: calitatea, inovația, personalizarea produsului și serviciului, în timp ce consideră prețul ca o variabilă mai puțin relevantă.
„Dacă temele Industriei 4.0 au început efectiv să se răspândească în țesătura de producție italiană, acest proces este încă într-un stadiu inițial și necesită o cunoaștere mai mare și mai profundă a tehnologiilor care le permit”, subliniază Federmeccanica.
Printre posibilele acțiuni de întreprins, companiile indică ca prioritate informații despre instrumentele financiare de susținere a investițiilor, actualizarea și conștientizarea antreprenorilor și dezvoltarea unei campanii de comunicare care identifică companii eșantion și difuzează bune practici.
„Este nevoie de o acțiune diversificată: companiile care au pornit deja pe calea inovării trebuie să perceapă mai bine existența unei legături directe între tehnologiile și competențele adoptate și logica economică care le poate permite să dezvolte noi modele de afaceri. În același timp, este necesar să-i ajutăm pe cei care nu adoptă să depășească scepticismul explicându-i că se poate adopta o abordare graduală a introducerii acestor tehnologii: să începem mic, de mâine, dar să gândim mare”, continuă studiul.
Cu toate acestea, presiunea internațională „și concurenții înverșunați – conchide Federmeccanica – fac obligatorie pe termen mediu discontinuitatea reală (tehnologică, de competențe și organizatorică). Deci da la o abordare graduală (pentru a nu lăsa în urmă o porțiune prea mare de companii), dar în sfera unui program mai amplu și a unei viziuni de ansamblu a politicii industriale esențiale pentru țară”.
